Logo image
Logo image

Ce este glosofobia și cum poate fi tratată?

4 minute
Teama de a vorbi în public este limitativă și poate afecta multe domenii ale vieții. De ce apare? Cum se tratează?
Ce este glosofobia și cum poate fi tratată?
Montse Armero

Scris și verificat de psihologul Montse Armero

Scris de Montse Armero
Ultima actualizare: 26 mai, 2022

Glosofobia este o tulburare de anxietate ce este caracterizată de o teamă irațională de a vorbi în public. Este cunoscută și sub numele de „frică de scenă”. Majoritatea oamenilor au o anumită nervozitate atunci când susțin un discurs în fața unui public; cu toate acestea, este o senzație normală care tinde să apară în situații noi.

Problema apare atunci când neliniștea crește semnificativ și apare simultan cu alte simptome incomode. Cu alte cuvinte, nervozitatea se transformă în frică paralizantă, irațională și incontrolabilă.

Individul se teme că alții îl vor judeca și îl vor respinge. Crede că se va face de râs sau va pierde controlul. Aceste gânduri iraționale duc la creșterea nivelului de anxietate, ceea ce generează o dorință intensă de a fugi de pe scenă.

Ce este glosofobia și ce presupune?

Glosofobia este o fobie specifică în cadrul tulburărilor de anxietate socială. Aceasta înseamnă că se manifestă într-un mod izolat, iar persoanele care o experimentează se pot simți confortabil în alte situații sociale, cum ar fi participarea la un eveniment sau întâlnirea cu prietenii.

Cu toate acestea, cei care suferă de fobie socială sau de o teamă irațională de a interacționa cu alte persoane experimentează adesea așa-numita „frică de scenă”. Totuși, se poate întâmpla ca cineva cu fobie socială să nu se teamă să urce pe scenă, dar acest lucru nu este frecvent.

Citiți mai mult: Ce este hipomania și cum se manifestă această tulburare?

Some figure

Principalele simptome

Cel mai frecvent simptom în rândul persoanelor cu glosofobie este dorința de a evita să vorbească în fața altor persoane. Această teamă se poate manifesta în fața unui public numeros, în fața unui auditoriu aglomerat sau în fața unui grup foarte mic de oameni.

Alte simptome ce apar atunci când indivizii vorbesc în public sunt următoarele:

  • Transpirație excesivă
  • Tremurături
  • Roșeață a feței
  • Tahicardie
  • Creșterea frecvenței respiratorii
  • Dificultăți de respirație sau sufocare
  • Amețeli sau leșin
  • Greață sau vărsături
  • Tulburări digestive
  • Dificultăți în menținerea unui discurs
  • Confuzie mintală
  • Depersonalizare
  • Teama de a pierde controlul

Aceste simptome nu trebuie să apară în același timp. Unii pot avea mâinile transpirate și fața roșie, în timp ce alții pot prezenta alte simptome fără aceste caracteristici.

Ce cauzează frica de a vorbi în public?

Nu există o singură cauză care să explice de ce o persoană manifestă sau nu manifestă glosofobie. De fapt, în multe cazuri, această fobie socială apare din cauza interacțiunii mai multor factori: de exemplu, predispoziția genetică de a avea dificultăți la tolerarea nivelurilor ridicate de stres. De asemenea, glosofobia poate apărea după o situație traumatică petrecută în fața altora.

Există oameni care tind să evite vorbitul în public. Este cazul celor care sunt excesiv de timizi. Situația ar putea apărea și la cei cu traumatisme, boli sau deformări vizibile.

Pacienții cu tulburări psihiatrice, cum ar fi depresia și schizofrenia, sau cei cu probleme de limbaj, cum ar fi bâlbâiala, sunt mai susceptibili de a suferi de glosofobie. Persoanele cu o stimă de sine scăzută au o predispoziție la această afecțiune.

Tratamente pentru glosofobie

Acum că am stabilit ce este glosofobia, vom discuta despre tratamentul său.

Glosofobia este o tulburare care poate limita foarte mult viața oamenilor. Din acest motiv, este recomandat să solicitați intervenția unui psiholog.

Cel mai răspândit tratament pentru tratarea fobiilor este terapia cognitiv-comportamentală. Aceasta implică utilizarea unor tehnici precum desensibilizarea sistematică, în care persoana este expusă treptat situației ce provoacă teamă. De asemenea, folosește expunerea directă atunci când persoana afectată se confruntă direct cu situația problematică.

Terapia cognitiv-comportamentală pune accent pe restructurarea cognitivă, adică pe modificarea ideilor iraționale. Sunt utile și următoarele:

  • Scurtă terapie strategică
  • Terapia de acceptare și angajament
  • EMDR, care în spaniolă înseamnă desensibilizarea și reprocesarea mișcării ochilor
  • Psihofarmaceutice, cum ar fi benzodiazepinele sau beta-blocantele adrenergice – utile împotriva simptomelor fiziologice, cum ar fi tahicardia sau transpirația excesivă
Some figure

Sfaturi pentru pregătirea înainte de un discurs

Există o serie de strategii pentru a vă pregăti pentru susținerea unei prezentări sau a unui discurs. Punerea lor în practică ajută la atenuarea nervozității.

  • Pregătiți temeinic prezentarea. Improvizația poate crește anxietatea.
  • Practicați tehnici de relaxare. Puteți face o sesiune mindfulness și puteți practica tehnica de relaxare musculară progresivă a lui Jacobson sau un exercițiu de atenție care vă permite să vă concentrați asupra momentului prezent.
  • Alungați ideile iraționale. Mintea poate trimite mesaje părtinitoare și rupte de realitate..
  • Acceptați că nu poate fi perfect. Pretențiile exagerate cresc foarte mult anxietatea. Pot exista erori. A greși este mult mai bine decât a nu face nimic.
  • Încercați să vă bucurați de experiență. Concentrați-vă pe experiență pentru a depăși frica.

Citiți și: Învață să-ți iubești corpul. Cum poți face asta?

Căutați ajutor pentru a depăși glosofobia

Dacă după aplicarea acestor tehnici, nivelul de anxietate continuă să fie ridicat sau limitativ, cel mai bine este să căutați ajutor profesional. Există multe opțiuni terapeutice pentru a depăși glosofobia. Un specialist în sănătate mintală va putea determina cel mai bun tratament, în funcție de caracteristicile fiecărui caz.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Pull CB. Current status of knowledge on public-speaking anxiety. Curr Opin Psychiatry. 2012 Jan;25(1):32-8. doi: 10.1097/YCO.0b013e32834e06dc. PMID: 22156935.
  • American Psychiatric Association (2018). Manual Diagnóstico y Estadístico de los Trastornos Mentales(DSM-5), 5ª Ed. Madrid: Editorial Médica Panamericana.
  • Baeza, C. (2007). Tratamientos eficaces para el trastorno de ansiedad social. Cuadernos de neuropsicología, 1(2), 127-138. [fecha de consulta 27 de julio de 2021]. Recuperado de https://www.redalyc.org/pdf/4396/439642479004.pdf
  • Cejudo. M. (2015). Cuando todos me miran… caso de fobia al hablar en público de origen Traumático. Revista Digital de Medicina Psicosomática y Psicoterapia, Vol. 3 (5), 1-30. [fecha de consulta 27 de julio de 2021]. Recuperado de https://www.psicociencias.org/pdf_noticias/Cuando_todos_me_miran.pdf
  • Medina, A., Malca, M., Gómez, G., Winder, P. y Ccarhuarupay, V. (2018). Glosofobia en estudiantes universitarios: un reto académico. Apuntes de Ciencia & Sociedad, Vol. 8, (2), 187-191. [fecha de consulta 27 de julio de 2021]. Recuperado de http://journals.continental.edu.pe/index.php/apuntes/article/view/615
  • Rojas, E. (2014). Cómo superar la ansiedad. La obra definitiva para vencer el estrés, las fobias y las obsesiones. Barcelona: Planeta.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.