Ce sunt căderile nervoase? Mintea are o limită
Ajungi la limită… Nu poți face nimic… Simți că greutatea lumii ți-a căzut pe umeri… Te lupți să-ți amintești lucruri sau să iei decizii… Experimentăm toate aceste simptome atunci când suferim căderile nervoase, stări care apar după o perioadă lungă de stres.
Epuizarea fizică și emoțională este constantă în acest moment. Suntem supuși mai mult stresului la locul de muncă. Dacă un lucru nu este clar, devenim din ce în ce mai îngrijorați, ceea ce, la rândul său, ne afectează negativ starea de spirit. Prin urmare, ne simțim copleșiți și avem o stare psihologică proastă. Acest lucru poate provoca ulterior complicații de sănătate.
Așa cum spunea Pablo Neruda, uneori chiar ne săturăm să fim oameni. Ei bine, poate că are dreptate. Ființele umane se implică în scenarii din ce în ce mai complexe și mai exigente, care ulterior le vor afecta. Dacă te simți tot mai blocat într-o realitate care nu este pe placul tău și din ce în ce mai slăbit, trebuie să înțelegi de ce se întâmplă acest lucru și cum poți gestiona situația.
Căderile nervoase: Ce sunt acestea și care sunt simptomele?
O cădere nervoasă nu este o tulburare în sine și nici nu este o afecțiune clinică diagnosticabilă. De fapt, este un simptom pe care îl poate provoca o stare intensă de stres. Adesea, este un răspuns la circumstanțe nefavorabile și poate apărea după primirea de vești proaste, trăirea unui eveniment traumatic, experimentarea unei despărțiri, etc.
Cu alte cuvinte, căderea nervoasă poate apărea după un eveniment de viață extrem de emoționant. După cum menționează un studiu realizat de Universitatea Leipzig din Germania, „o cădere nervoasă este legată de o stare accentuată de stres, care duce la senzația de epuizare fizică și psihologică”.
Creierul eliberează un exces de substanțe neurochimice, cum ar fi adrenalina sau cortizolul, făcându-ne să ne simțim copleșiți. Această acumulare de emoții, sentimente și schimbări psihologice poate ajunge să ne afecteze capacitatea cognitivă și rezistența fizică.
Îți recomandăm:
Căderile nervoase: simptome
Unii oameni le numesc „crize nervoase”, dar în realitate nu este același lucru. În timp ce simptomele externe, cum ar fi senzația de stres sau copleșire, emoțiile intense și nervozitatea, însoțesc crizele nervoase, în cazurile de cădere nervoasă, observăm în primul rând un blocaj mintal. Mai jos, vom explica detaliat aceste aspecte.
Simptome psihice
- Probleme de concentrare
- Dificultate în raționament; s-ar putea să te regăsești într-un fel de ceață mintală
- Probleme de memorie
- Lipsa de contact cu realitatea, de parcă împrejurimile nu sunt reale
- Modificări ale dispoziției; iritabilitate sau apatie frecventă
- Incapacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice în mod normal; lipsa motivației, a dorinței și abilității de a te concentra asupra a ceea ce faci
Simptome fizice
Există mai multe simptome fizice asociate cu căderile nervoase. Intensitatea acestor simptome depinde de nivelul stres experimentat. Aceste simptome sunt după cum urmează:
- Epuizare constantă și senzația că, oricât ai încerca sau ai vrea, nu reacționezi corect
- Dureri musculare, în special la nivelul membrelor
- Modificări ale tiparului de somn, insomnie sau, din contră, dormitul în exces
- Presiune în piept sau ritm cardiac crescut
- Ameţeală
- Dureri de cap
- Senzația că te miști mai încet decât în mod normal
Cum putem gestiona căderile nervoase?
Există vreun tratament pentru căderile nervoase? Din păcate, nu. Această problemă psihică necesită o abordare multidimensională. Să analizăm câteva dintre punctele cheie.
Tehnica de ameliorare a stresului
Această tehnică se concentrează pe modelul lui Lazarus și Folkman pentru gestionarea stresului. Constă în aplicarea unei serii de metode care au ca scop calmarea stresului în mod treptat. Însă, pentru a face acest lucru, trebuie să dezvoltăm o serie de abilități cu scopul de a crea noi modele de gândire sănătoase și de a reduce anxietatea. Următorii pași îți pot fi de mare ajutor:
- Restructurarea cognitivă: Identifică gândurile și obsesiile negative și înlocuiește-le cu altele mai sănătoase.
- Folosește tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă
- Fă schimbări în rutină pentru a gestiona stresul. Vezi de ce schimbări ai putea avea nevoie pentru a te simți mai bine. Uneori, sănătatea se poate îmbunătăți atunci când ne distanțăm de anumite situații și începem noi proiecte.
- Descoperă tehnici de gestionare a emoțiilor.
Citește mai mult:
Tehnica de rezolvare a problemelor
Iată un fapt interesant: un exces de situații nerezolvate este un catalizator imens pentru căderile nervoase. Este ca și cum fără să observăm, o problemă se amestecă cu alta; nu știm cum să rezolvăm anumite probleme și apoi toate se amestecă.
După ce se întâmplă acest lucru, începem să ne simțim copleșiți și blocați mintal. Este important să învățăm o serie de tehnici de rezolvare a problemelor. Mai jos, îți explicăm câțiva pași care îți pot fi de mare ajutor.
- Identifică problema și analizeaz-o.
- Împarte-o în părți mai mici. La urma urmei, fiecare provocare sau îngrijorare este alcătuită din mai multe unități.
- Clarifică ce vrei să realizezi.
- Ia un pix și niște hârtie și fă o sesiune de brainstorming. Scopul acestui exercițiu este de a nota cât mai multe soluții posibile.
- Aplică aceste soluții.
- Pune în valoare acțiunile pe care le-ai întreprins: rezultatul a fost ceea ce te așteptai să fie?
- Gestionează emoțiile care apar în fiecare etapă.
Putem face față căderilor nervoase
În general, ar trebui să ținem cont de faptul că, în perioadele de criză sau incertitudine, este normal să suferim căderi nervoase. Dedicarea timpului pentru noi înșine, abordarea nevoilor noastre și includerea unor tehnici sănătoase de a face față stresului în viața de zi cu zi pot fi de mare ajutor.
Este de la sine înțeles că, dacă nu reușim să gestionăm aceste emoții, cel mai bun mod de acțiune este să căutăm ajutorul unui specialist. Vizita la psiholog este esențială pentru a descoperi tehnici pentru a gestiona căderile nervoase.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Azizoddin, D. R., Jolly, M., Arora, S., Yelin, E., & Katz, P. (2020). Longitudinal Study of Fatigue, Stress, and Depression: Role of Reduction in Stress Toward Improvement in Fatigue. Arthritis Care and Research, 72(10), 1440–1448. https://doi.org/10.1002/acr.24052
- Yaribeygi, H., Panahi, Y., Sahraei, H., Johnston, T. P., & Sahebkar, A. (2017, July 21). The impact of stress on body function: A review. EXCLI Journal. Leibniz Research Centre for Working Environment and Human Factors. https://doi.org/10.17179/excli2017-480
- Kocalevent, R. D., Hinz, A., Brähler, E., & Klapp, B. F. (2011). Determinants of fatigue and stress. BMC Research Notes, 4. https://doi.org/10.1186/1756-0500-4-238
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.