Cum se elimină petele de pe față cu produse naturale
Petele de pe față sunt una dintre cele mai frecvente preocupări atunci când vine vorba de îngrijirea personală. Cauzele apariției lor sunt diverse: de la expunerea la soare, moștenirea genetică, îmbătrânirea și tulburările hormonale, până la efectele secundare ale utilizării unui produs sau medicament. Cum se elimină petele de pe față cu produse naturale?
Sfaturi pentru a elimina petele de pe față
Țineți cont de aceste recomandări pentru ca tratamentele pentru pete să fie cu adevărat eficiente! În plus, nu uitați să pregătiți ustensilele și ingredientele în avans. Încercați să aveți totul la îndemână și, dacă este necesar, setați un cronometru pentru a controla timpii de lucru.
- Aplicați aceste măști după exfoliere.
- Îndepărtați părul de pe față.
- Folosiți zilnic protecție solară.
- Dacă aveți orice tip de alergie, luați măsurile de precauție necesare.
Ingrediente naturale care elimină petele de pe față
Pentru prepararea măștilor de casă, cele mai recomandate ingrediente naturale sunt de origine vegetală. Cu toate acestea, anumite produse lactate, precum laptele și iaurtul, sunt foarte populare datorită beneficiilor lor.
1. Aloe Vera
Această plantă este un ingredient recurent în preparatele pentru îndepărtarea petelor de pe față sau din alte zone ale corpului.
Funcționează ca fungicid, hidratant și regenerator natural, pe lângă faptul că oferă elasticitatea și catifelarea de care pielea are nevoie. Un studiu publicat în revista Molecules afirmă că această plantă are și proprietăți antiinflamatorii, antimicrobiene și curative.
Puteți pregăti o mască cu aloe vera și o puteți folosi seara, după curățarea și tonifierea temeinică a pielii. În acest fel, gelul va acționa în timpul somnului. Nu uitați să vă spălați bine fața a doua zi dimineața.
2. Lapte
Laptele este un produs natural cu acid lactic, care este foarte bun pentru decolorarea și îndepărtarea petelor. Pentru a profita de beneficiile acestui acid, puteți aplica acest ingredient direct pe piele.
Începeți prin a încălzi laptele într-o oală. Aplicați-l cu ajutorul unei dischete din bumbac. Așteptați cel puțin 30 de minute înainte de a vă clăti fața.
3. Oțet
Oțetul este unul dintre cele mai folosite remedii naturale pentru a îndepărta petele de pe față. Este foarte ușor de folosit. Cercetările publicate în 2021 au arătat că oțetul are proprietăți antimicrobiene și antioxidante care sunt benefice pentru piele.
Trebuie doar să diluați 1 lingură de oțet de mere în 2 litri de apă. Aplicați remediul seara cu un tampon de bumbac, timp de câteva săptămâni.
Aplicarea acestui remediu este sigură în majoritatea cazurilor. Totuși, oțetul poate provoca arsuri ale pielii dacă este slab diluat. În acest sens, ar trebui să suspendați aplicarea acestuia și să vizitați un dermatolog.
4. Pătlagină
Această plantă vă poate ajuta și cu petele pielii. Combinarea sa cu aloe vera favorizează vindecarea rănilor pielii. Ambele plante sunt capabile să crească replicarea celulelor în piele, ceea ce poate grăbi îndepărtarea unei pete.
Puteți prepara 200 ml de infuzie. Trebuie doar să fierbeți 1 litru de apă și să adăugați 2 linguri de pătlagină. Se lasă să stea 20 de minute, apoi se strecoară și se aplică pe față cu un tampon de bumbac.
Recomandăm: Remedii pentru petele pigmentare de pe față
5. Lămâie
Sucul de lămâie albește și luminează pielea. Aplicați-l pe zona pe care doriți să o tratați printr-un masaj delicat. Dacă este noapte, nu este nevoie de clătire. Ziua trebuie să îl îndepărtați cu apă caldă după 20 de minute. Cu toate acestea, dermatologii nu recomandă aplicarea în timpul zilei, deoarece pot apărea noi pigmentări ale pielii.
6. Ceapă
Ceapa este foarte bună pentru îndepărtarea petelor de pe piele. Pur și simplu tăiați o bucată și frecați-o peste zona în care sunt petele. Clătiți 30 de minute mai târziu cu apă caldă.
Cu cât frecvența aplicării este mai mare, cu atât beneficiul este mai mare. De asemenea, puteți folosi ceapa ca tonic.
7. Roșie
Pentru a elimina petele faciale, puteți profita și de roșii. Roșia este un fruct bogat într-o substanță numită licopen, care are proprietăți benefice pentru piele. Un studiu publicat în Journal of Cosmetic Dermatology a arătat că cremele îmbogățite cu licopen din roșii pot decolora petele.
Tăiați o felie și frecați-o ușor pe față în fiecare zi, timp de 15 minute. O puteți combina cu lemn de santal și pudră de lămâie pentru un efect mai rapid.
8. Soc
Este foarte bun pentru îndepărtarea petelor. Socul negru are proprietăți care combat îmbătrânirea și inflamația pielii cauzate de razele ultraviolete. În acest sens, poate fi util pentru îndepărtarea petelor solare.
Se fierb 3 linguri de fructe de soc în 500 ml de apă timp de aproximativ 10 minute. Când lichidul se răcește, se strecoară și se aplică pe zona cu pete. Se poate aplica de 2 ori pe zi. Acest remediu este eficient pentru petele cauzate de expunerea la soare.
9. Ridiche
Pentru a vă bucura de proprietățile sale de iluminare, trebuie doar să tocați puțină ridiche și să o amestecați cu suc de lămâie.
Se aplică cu un tampon de bumbac pe fata și se lasă să acționeze 15 – 20 de minute. Clătiți apoi cu apă caldă. Se poate aplica în timpul zilei sau seara, pentru a acționa peste noapte.
10. Banană
Banana are proprietăți de iluminare. Puteți pregăti o mască facială pisând 1 banană cu furculița și amestecând-o cu sucul unei lămâi. Se lasă pe piele timp de 20 de minute și se îndepărtează spălând zona cu apă caldă. Se poate aplica de 4 ori pe săptămână.
11. Orz
Un studiu in vitro publicat în revista Antioxidants (Basel) a arătat că extractul de orz are efecte benefice asupra melanocitelor expuse la razele ultraviolete. În acest sens, poate fi folosit în creme și produse pentru piele.
Cu 100 g de orz, putem prepara o infuzie (1 l de apă) ce acționează ca tonic pentru îndepărtarea petelor. Se lasă să stea pe față 30 de minute. Strecurați și folosiți boabele de orz puse într-un tifon pentru a face un masaj pe zonele cu pete (de 2 ori pe zi).
12. Germeni de grâu
Uleiul din germeni de grâu combate eficient petele pielii. De fapt, un studiu recent arată că germenii de grâu conţin peptide cu proprietăţi antiinflamatorii care favorizează replicarea celulelor epidermice. Sunt benefici atunci când vine vorba de combaterea petelor pielii.
Se aplică seara, înainte de culcare, printr-un masaj ușor.
13. Papaya
După ce savurați o papaya delicioasă, nu aruncați coaja. Frecați pielea cu partea interioară a cojii pentru a îndepărta sau estompa petele de pe față. Papaya regenerează pielea și previne apariția ridurilor.
14. Pătrunjel
Această plantă are proprietăți de albire și este ideală pentru orice tip de pete. Zdrobiți o tijă de pătrunjel și aplicați-o direct cu un tifon pe zona afectată.
După cum puteți vedea, există mai multe remedii naturale care facilitează îndepărtarea petelor de pe față și din alte părți ale corpului. Cu toate acestea, este recomandat să consultați un specialist înainte de a aplica oricare dintre aceste remedii.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Alvin, G., Catambay, N., Vergara, A., & Jamora, M. J. (2011). A comparative study of the safety and efficacy of 75% mulberry (Morus alba) extract oil versus placebo as a topical treatment for melasma: a randomized, single-blind, placebo-controlled trial. Journal of drugs in dermatology: JDD, 10(9), 1025–1031.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22052272/
- Allgisna, K. N., Hindun, S., & Rantika, N. (2021). Perbandingan Beberapa Ekstrak Kulit Buah sebagai Anti-hiperpigmentasi: Review: Comparison of Fruit Skin Extract as Anti-hyperpigmentation. Jurnal Sains Dan Kesehatan (J. Sains Kes.), 3(2), 335-342. https://jsk.farmasi.unmul.ac.id/index.php/jsk/article/view/403
- Bavarsad, N., Mapar, M. A., Safaezadeh, M., & Latifi, S. M. (2021). A double-blind, placebo-controlled randomized trial of skin-lightening cream containing lycopene and wheat bran extract on melasma. Journal of cosmetic dermatology, 20(6), 1795–1800. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33151615/
- Costa, A., Moisés, T. A., Cordero, T., Alves, C. R., & Marmirori, J. (2010). Association of emblica, licorice and belides as an alternative to hydroquinone in the clinical treatment of melasma. Anais brasileiros de dermatologia, 85(5), 613–620. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21152784/
- Choi, S., Lee, S. K., Kim, J. E., Chung, M. H., & Park, Y. I. (2002). Aloesin inhibits hyperpigmentation induced by UV radiation. Clinical and experimental dermatology, 27(6), 513–515. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12372097/
- Dahl, A., Yatskayer, M., Raab, S., & Oresajo, C. (2013). Tolerance and efficacy of a product containing ellagic and salicylic acids in reducing hyperpigmentation and dark spots in comparison with 4% hydroquinone. Journal of drugs in dermatology: JDD, 12(1), 52–58. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23377328/
- Ertam, I., Mutlu, B., Unal, I., Alper, S., Kivçak, B., & Ozer, O. (2008). Efficiency of ellagic acid and arbutin in melasma: a randomized, prospective, open-label study. The Journal of dermatology, 35(9), 570–574. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18837701/
- Hermanns, J. F., Petit, L., Martalo, O., Piérard-Franchimont, C., Cauwenbergh, G., & Piérard, G. E. (2000). Unraveling the patterns of subclinical pheomelanin-enriched facial hyperpigmentation: effect of depigmenting agents. Dermatology, 201(2), 118–122. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11053913/
- Hollinger, J. C., Angra, K., & Halder, R. M. (2018). Are Natural Ingredients Effective in the Management of Hyperpigmentation? A Systematic Review. The Journal of clinical and aesthetic dermatology, 11(2), 28–37. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5843359/
- Jan, B., Parveen, R., Zahiruddin, S., Khan, M. U., Mohapatra, S., & Ahmad, S. (2021). Nutritional constituents of mulberry and their potential applications in food and pharmaceuticals: A review. Saudi journal of biological sciences, 28(7), 3909–3921. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8241616/
- Kang, M. H., Jang, G. Y., Ji, Y. J., Lee, J. H., Choi, S. J., Hyun, T. K., & Kim, H. D. (2021). Antioxidant and Anti-Melanogenic Activities of Heat-Treated Licorice (Wongam, Glycyrrhiza glabra × G. uralensis) Extract. Current issues in molecular biology, 43(2), 1171–1187. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8928971/
- Khosravan, S., Alami, A., Mohammadzadeh-Moghadam, H., & Ramezani, V. (2017). The effect of topical use of Petroselinum crispum (parsley) versus that of hydroquinone cream on reduction of epidermal melasma: a randomized clinical trial. Holistic Nursing Practice, 31(1), 16-20. https://journals.lww.com/hnpjournal/Abstract/2017/01000/The_Effect_of_Topical_Use_of_Petroselinum_Crispum.4.aspx
- Makino, E. T., Mehta, R. C., Banga, A., Jain, P., Sigler, M. L., & Sonti, S. (2013). Evaluation of a hydroquinone-free skin brightening product using in vitro inhibition of melanogenesis and clinical reduction of ultraviolet-induced hyperpigmentation. Journal of drugs in dermatology: JDD, 12(3), s16–s20. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23545928/
- Phacharapiyangkul, N., Thirapanmethee, K., Sa-Ngiamsuntorn, K., Panich, U., Lee, C. H., & Chomnawang, M. T. (2019). Effect of Sucrier Banana Peel Extracts on Inhibition of Melanogenesis through the ERK Signaling Pathway. International journal of medical sciences, 16(4), 602–606. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6535666/
- Pillaiyar, T., Manickam, M., & Namasivayam, V. (2017). Skin whitening agents: medicinal chemistry perspective of tyrosinase inhibitors. Journal of enzyme inhibition and medicinal chemistry, 32(1), 403–425. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6010116/
- Rizwan, M., Rodriguez‐Blanco, I., Harbottle, A., Birch‐Machin, M. A., Watson, R. E. B., & Rhodes, L. E. (2011). Tomato paste rich in lycopene protects against cutaneous photodamage in humans in vivo: a randomized controlled trial. British Journal of Dermatology, 164(1), 154-162. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1365-2133.2010.10057.x
- Singh, S. K., Baker, R., Wibawa, J. I., Bell, M., & Tobin, D. J. (2013). The effects of Sophora angustifolia and other natural plant extracts on melanogenesis and melanin transfer in human skin cells. Experimental dermatology, 22(1), 67–69. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23278898/
- Sharif, A., Akhtar, N., Khan, M. S., Menaa, A., Menaa, B., Khan, B. A., & Menaa, F. (2015). Formulation and evaluation on human skin of a water-in-oil emulsion containing Muscat hamburg black grape seed extract. International journal of cosmetic science, 37(2), 253–258. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25402429/
- Shimogaki, H., Tanaka, Y., Tamai, H., & Masuda, M. (2000). In vitro and in vivo evaluation of ellagic acid on melanogenesis inhibition. International journal of cosmetic science, 22(4), 291–303. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18503416/
- Swanson, C., Deng, D., Robinson, L., & Raleigh, P. (2010). Topical turmeric extract in a moisturizing cream formula reduces the appearance of facial spots and fine lines and wrinkles on human facial skin. Journal of the American Academy of Dermatology, 62(3), 01591-6, AB19. https://www.jaad.org/article/S0190-9622(09)01591-6/fulltext
- Syed, T., Aly, R., Ahmad, S. A., Andersson, T., & Wong, W. (2009, March). Management of melasma with 2% analogue of green tea extract in a hydrophilic cream: a placebo-controlled, double-blind study. In Journal of the American Academy of Dermatology, 60(3), AB160. https://www.jaad.org/article/S0190-9622(08)02205-6/fulltext
- Xing, M., Wang, X., Zhao, L., Zhou, Z., Liu, H., Wang, B., Cheng, A., Zhang, S., & Gao, Y. (2021). Novel dissolving microneedles preparation for synergistic melasma therapy: Combined effects of tranexamic acid and licorice extract. International journal of pharmaceutics, 600, 120406. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33711468/
- Yamakoshi, J., Sano, A., Tokutake, S., Saito, M., Kikuchi, M., Kubota, Y., Kawachi, Y., & Otsuka, F. (2004). Oral intake of proanthocyanidin-rich extract from grape seeds improves chloasma. Phytotherapy research: PTR, 18(11), 895–899. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15597304/
- Yokota, T., Nishio, H., Kubota, Y., & Mizoguchi, M. (1998). The inhibitory effect of glabridin from licorice extracts on melanogenesis and inflammation. Pigment cell research, 11(6), 355–361. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9870547/
- Wallo, W., Nebus, J., & Leyden, J. J. (2007). Efficacy of a soy moisturizer in photoaging: a double-blind, vehicle-controlled, 12-week study. Journal of drugs in dermatology: JDD, 6(9), 917–922. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17941363/
- Wang, Y., Zhao, J., Jiang, L., & Mu, Y. (2021). The Application of Skin Care Product in Melasma Treatment. Clinical, cosmetic and investigational dermatology, 14, 1165–1171. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8435474/
- Wang, Z., Li, X., Yang, Z., He, X., Tu, J., & Zhang, T. (2008). Effects of aloesin on melanogenesis in pigmented skin equivalents. International journal of cosmetic science, 30(2), 121–130. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18377621/
- Wang, J., He, Z., & Raghavan, V. (2022). Soybean allergy: characteristics, mechanisms, detection and its reduction through novel food processing techniques. Critical reviews in food science and nutrition, 1–14. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35075969/
- Zhang, X., Zhou, Q., Qi, Y., Chen, X., Deng, J., Zhang, Y., Li, R., & Fan, J. (2023). The effect of tomato and lycopene on clinical characteristics and molecular markers of UV-induced skin deterioration: A systematic review and meta-analysis of intervention trials. Critical reviews in food science and nutrition, 1–20. Advance online publication. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36606553/