Ființa umană ca superorganism

Știm cu toții că ființa umană conține ființe vii. Microbiota intestinală sau virusurile specifice, printre altele, sunt exemple de microorganisme care vin și pleacă. Totuși, puțini înțeleg că ființa umană poate fi catalogată ca  superorganism. L ce ne referim când vorbim despre superorganism? Este o structură complexă, sumă a tuturor particulelor minuscule care o formează.

Ce este un superorganism?

Cuvântul superorganism este folosit în biologie și ecologie pentru a rezuma un mod de a privi natura societății. Se aplică în mod normal structurilor generate de animale, cum ar fi cele ale unor insecte eusociale.

De exemplu, un furnicar poate fi considerat o entitate în sine, deoarece are câteva elemente clare, cum ar fi următoarele:

• Temperatură reglată în mod obișnuit
• Schelet: tuneluri și structuri generate
• Analogie cu sistemul nervos central: fiecare dintre semnalele trimise de furnici

În acest caz, ființele vii care locuiesc în furnicar și spațiul fizic pe care îl ocupă formează superorganismul în cauză. Acest termen poate fi vag, dar există numeroase exemple în natură. Totuși, lucrurile se complică atunci când încercăm să aplicăm definiția oamenilor.

Descoperiți: Importanța microbiotei în sănătatea pielii

Ființa umană ca superorganism: suntem suma tuturor părților noastre?

Pentru a aborda această idee complexă, ne vom baza pe un studiu publicat în revista Medical Hypotheses. În acest studiu, sunt adunate câteva idei esențiale despre diferitele componente ale pământului:

• Bacteriile reprezintă mai mult de 50% din biomasa totală a planetei.
• Ființele umane reprezintă circa 0,1%.

Numărul de bacterii necesar pentru a genera atât de multă materie este imens. Datele devin și mai ciudate atunci când cuantificăm prezența microorganismelor în corpul uman:

• Potrivit unui interviu BBC cu Ed Yong, autorul cărții „I Contain Crowds”, avem aproximativ 39 milioane de bacterii în corp. Acest lucru înseamnă 1 sau 2 kilograme din greutatea totală.
• Populațiile microbiene care ne însoțesc, atât intern cât și extern, au de până la 10 ori mai multe celule decât celulele care alcătuiesc organismul în sine.

Aceste valori sunt impresionante. Mai jos, vom vedea mai jos importanța bacteriilor.

Bacteriile și sistemul gastrointestinal

Cel mai clar exemplu ce arată că ființele umane sunt superorganisme formate din miliarde de bacterii care îndeplinesc diferite sarcini poate fi văzut dacă ne uităm la intestine.

Intestinul subțire uman este cel mai populat ecosistem microbian. În total, are mai multe bacterii decât restul corpului. Acest lucru face ca sistemul gastrointestinal să fie un organ virtual fără limite fiziologice:

• Bacteriile intestinale permit o asimilare mai eficientă a alimentelor, maximizând energia pe care o obținem.
• Sunt capabile să sintetizeze vitamine esențiale pe care nu le-am putea genera singuri.
• Degradează complexele polizaharide derivate din plante.

Suntem suma ființelor vii care trăiesc în noi. Consumul alimentelor pe care le cunoaștem astăzi nu ar fi posibil fără populațiile microbiene.

Descoperiți: Cum influențează dieta microbiota intestinală?

Superorganism: o chestiune ce ține de gene

Ființa umană nu conține doar propriul genom moștenit de la părinți. ADN-ul fiecăruia dintre microorganismele care trăiesc în noi este, de asemenea, parte din noi. Așa a apărut o nouă ramură a științei numită metagenomică.

Această disciplină este responsabilă de identificarea, înțelegerea și secvențierea genetică a bacteriilor care locuiesc în corp și care ne permit să îndeplinim funcții atât de importante. Este esențial să obținem informații despre aceste ființe vii care ne însoțesc pentru a ne înțelege pe noi înșine.

După cum am văzut, ființa umană poate fi catalogată ca superorganism. Suntem suma structurilor fizice și identității noastre, dar trebuie să avem în vedere și faptul că, fără populațiile microbiene, viața așa cum o știm nu ar fi posibilă.