Mă doare gâtul, ce să fac?
Durerea de gât este una dintre cele mai frecvente atunci când vine vorba de disconfortul musculo-scheletic. De obicei, apare mai ales la sfârșitul zilei și este cauza multor suferințe. Ce poți face când te doare gâtul?
Presiunea apare pe ceafă și în spatele capului. De asemenea, poate radia spre umeri. Nu numai că reduce mobilitatea, ci provoacă și amețeli, greață și vărsături.
Putem face ceva pentru a atenua astfel de simptome incomode? Citirea acestui articol va răspunde la această întrebare. Informațiile pe care le furnizăm vor fi cu siguranță de mare ajutor.
Ce este durerea cervicală?
Merită să înțelegem, în primul rând, ce este durerea de gât și care sunt cauzele sale:
- Durerea gâtului apare din cauza contracturii sau inflamației musculare.
- Acest lucru apare ca urmare a unor modificări ale structurii coloanei vertebrale sau unei probleme a conexiunilor dintre vertebrele coloanei vertebrale. Uzura unora dintre aceste oase este cauza cea mai frecventă.
- Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că majoritatea disconfortului la nivelul gâtului este urmarea suprasolicitării musculare. De aici și importanța intervenției la timp pentru rezolvarea acestei probleme. În caz contrar, ar putea deveni o afecțiune cronică.
Posibile cauze ale durerilor de gât
1. Stresul și anxietatea
Îngrijorările zilnice, tensiunea și stresul sunt de multe ori în spatele durerilor de gât. Toate acestea determină schimbarea tonusului mușchilor din acea zonă. Acest lucru poate schimba axa posturală. În consecință, vom fi mult mai tensionați și mai rigizi.
Acest lucru este demonstrat de acest studiu realizat de Oxford Academic în 2006, care explică condițiile de stres din corpul nostru, inclusiv sistemul digestiv, sistemul imunitar, obezitatea, sistemul nervos și sistemul cardiovascular.
Dacă petrecem între 6 și 8 ore ale zilei în această stare, cel mai probabil, la sfârșitul zilei, vom avea dureri în zona cervicală. Vor apărea și temutele contracturi.
2. Poziția de somn
A veni acasă cu dureri de gât după o zi lungă de muncă poate fi o experiență foarte greu de suportat. Și mai rău, ne putem trezi cu această problemă.
Este necesar să verificăm, de exemplu, calitatea saltelei în poziția obișnuită de somn. Nu sunt chestiuni neimportante. O saltea șubredă împiedică coloana vertebrală să fie complet dreaptă.
În plus, a dormi pe burtă cu gâtul întors spre lateral pentru a respira este cea mai proastă poziție posibilă. Când alarma se declanșează a doua zi, zona cervicală este cel mai probabil complet rigidă.
Vedeți și: Ce este distocia de umăr în timpul travaliului și de ce este periculoasă?
3. Poziția în fața computerului
Trebuie să știm cum să menținem o postură adecvată:
- Trebuie să facem pauze la fiecare 20 sau 30 de minute când lucrăm în fața unui computer. După acest timp, trebuie să mișcăm gâtul circular.
- Monitorul computerului trebuie să fie la același nivel cu ochii.
- Nu trebuie să ținem mușchii gâtului încordați în timp de lucrăm.
4. Mișcări greșite
- Când vin sărbătorile și trebuie să cărăm valize, de exemplu, apar întotdeauna contracturi.
- De asemenea, trebuie să fim atenți atunci când facem exerciții fizice. Uneori, un gest greșit în timpul mersului, alergării sau chiar în timpul dansului ne poate determina să tensionăm prea mult coloana cervicală.
- Când facem exerciții, este necesar să avem grijă de axa posturală. Înseamnă să menținem spatele drept atât timp cât mișcarea pe care o facem nu implică altceva.
Mă doare gâtul, ce să fac?
Odată ce această durere apare, nu o putem ignora.
Uneori, administrarea unui calmant sau antiinflamator poate face ca suferința să dispară. Dar, în niciun caz nu este suficient pentru a corecta contractura.
1. Activitate fizică moderată
O contractură sau un simplu disconfort în această zonă a gâtului necesită îngrijire și răbdare mai presus de toate. Durerea este deja un simptom, un avertisment că ceva nu este în regulă:
- Trebuie să ne odihnim și să ne controlăm mișcările. Acestea trebuie să fie cât mai armonioase posibil în ceea ce privește spatele și umerii. Evitați să purtați greutăți și să faceți lucruri pe care le-ați face în mod normal. Dacă mergeți în vacanță, acordați cel puțin 7 zile odihnei.
2. Tratament cald și rece
Repetați această operațiune de 3 – 5 ori pe zi:
- Aplicați un pachet de gheață timp de 2-3 minute pe zona cervicală. Apoi, puneți o compresă fierbinte, la o temperatură la care puteți rezista. Aveți grijă să nu ardeți zona
- Amintiți-vă că nu este recomandat să dormiți cu comprese calde noaptea. Prezintă riscuri pentru piele și, în plus, poate suprasolicita zona. Cel mai bine este să efectuați acest tratament aplicând alternativ gheață și căldură.
Descoperiți: Exercițiile fizice ajută la combaterea refluxului de acid?
3. Băi cu apă de rozmarin sau apă de lavandă
Datorită proprietăților lor antiinflamatorii, atât rozmarinul, cât și lavanda sunt două plante foarte eficiente pentru tratarea contracturilor și a durerilor de gât.
- Se infuzează 2 litri de apă fierbinte cu 5 crenguțe de rozmarin și 5 de lavandă.
- Se lasă să se răcească și se aplică cu ajutorul unei comprese pe zona cervicală.
4. Prevenirea contracturilor
- Ajutorul unui profesionist este de neprețuit în aceste cazuri. Mâinile iscusite ale unui specialist vor fi întotdeauna superioare aportului de antiinflamatoare.
- Dacă suferiți frecvent de dureri de gât, trebuie să vă schimbați obiceiurile.
- O modalitate foarte eficientă de a preveni posibilele contracturi și disconforturi în zona cervicală este practicarea exercițiilor aerobice. Acestea vă vor permite să creșteți flexibilitatea și să îmbunătățiți respirația. Contracția care provoacă dureri de gât tinde să reducă mobilitatea acestei zone din cauza tensiunii și rigidității mușchilor implicați.
Yoga este întotdeauna foarte potrivită, precum și plimbările zilnice și înotul. Evaluați care sunt sursele stresului și aveți grijă de posturile la computer. Merită!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Chicharro, L. y Vaquero, F. (2008). Fisiología Clínica del Ejercicio. Madrid: Panamericana.
- Marieb, E. N. (1995). Human Anatomy and Physiology. Redwood (CA): Benjamin/Cummings.
- Stoppard, M. (2002). Guía de la salud familiar. Londres: Dorling Kindersley.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.