Proprietățile și beneficiile rădăcinii de heleniu
Inula helenium, cunoscută și sub nume precum helenium, elecampana, floarea Elenei sau edenula, este o plantă originară din Europa care se caracterizează prin rigiditate, flori galbene cu petale lungi și rădăcini groase. Care sunt proprietățile și beneficiile rădăcinii de heleniu?
Se spune că numele său provine de la Helena, femeia pentru care a început conflictul troian. Planta a fost folosită de romani pentru a trata diverse afecțiuni ale pielii, ale sistemului digestiv și chiar ale rinichilor.
Rădăcina și rizomii sunt adesea folosiți în medicina tradițională chineză și herbologie, motiv pentru care se comercializează ceaiuri, tincturi, siropuri, extracte și bucăți confiate.
Cum este folosită rădăcina de heleniu (floarea Elenei)?
Rădăcina de heleniu a servit ca remediu tradițional pentru un număr mare de afecțiuni. După cum am spus, vechii romani o foloseau pentru a trata boli care afectau starea unor organe precum pielea, stomacul, uterul, rinichii și creierul.
În secolul al XVII-lea, a devenit populară adăugarea sa în comprimate masticabile, în timp ce astăzi este utilizată pentru răcelile pulmonare, combaterea infecțiilor stafilococice și ameliorarea problemelor stomacale. Este adesea folosită pentru aromatizarea alimentelor și băuturilor și pentru imprimarea parfumului său plăcut în produsele de înfrumusețare.
Alte idei grozave:
Beneficiile rădăcinii de heleniu pentru sănătate
Deși rădăcina de heleniu a fost utilizată pe scară largă în medicina populară, nu există prea multe dovezi științifice ale eficienței sale.
1. Este antiinflamatoare și antioxidantă
Potrivit cercetărilor publicate în Journal of Ethnopharmacology, rădăcina de heleniu are proprietăți antiinflamatorii capabile să ajute în tulburările respiratorii.
O analiză a peste 120 de studii a constatat că Inula helenium este o sursă de antioxidanți care luptă împotriva stresului oxidativ și bolilor cauzate de inflamația cronică, cum ar fi diabetul. În general, această acțiune este atribuită compusului chimic cunoscut sub numele de alantolactonă.
2. Poate îmbunătăți sănătatea respiratorie
În medicina populară, rădăcina de heleniu este apreciată pentru capacitatea sa de a reduce tusea și de a atenua bolile respiratorii, cum ar fi rinita, bronșita și infecțiile gâtului.
Potrivit unui studiu publicat în Respiratory Research, alantolactona conținută în heleniu este capabilă să inhibe inflamația cauzată de contactul cu fumul de țigară. Cercetările au sugerat, de asemenea, că acest compus are potențialul de a contribui la tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC).
De asemenea, un studiu efectuat la copiii cu tuse acută a constatat că administrarea unui supresor cu heleniu timp de 8 zile a fost nu numai sigură, ci a redus și severitatea și durata tusei.
3. Poate avea proprietăți anticancerigene
Deși sunt necesare mai multe cercetări, există dovezi științifice care leagă compușii chimici din heleniu de o scădere a activității cancerigene.
Un studiu in vitro a arătat că extractul de heleniu este toxic pentru unele celule canceroase și are potențial antitumoral. Compusul eudesmane sesquiterpenoid prezent în heleniu poate distruge celulele leucemice.
În mod similar, cercetările publicate în Phytotherapy Research și Archives of Pharmacal Research au sugerat că extractul de heleniu poate inhiba celulele cancerului mamar. Acest lucru se datorează acțiunii lactonelor sesquiterpenice și alantolactonei.
Cu toate acestea, nu există nicio certitudine cu privire la utilizarea sa ca tratament de primă linie în oncologie. Se recomandă precauție și aprobarea medicului.
4. Este un antimicrobian natural
S-a demonstrat că extractul de heleniu are compuși activi care luptă împotriva bacteriilor Staphylococcus. De fapt, un studiu publicat în Jurnalul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase a dezvăluit că rădăcina a fost eficientă împotriva acestei bacterii.
Cercetările publicate în Planta Medica au constatat, de asemenea, că extractul de heleniu poate distruge bacteria Mycobacterium tuberculosis, care provoacă tuberculoza. De asemenea, este asociat cu inhibarea ciupercii Candida.
5. Poate ameliora problemele digestive
Având în vedere proprietățile sale antimicrobiene, antiinflamatoare, carminative și antispastice, se crede că rădăcina de heleniu poate ajuta la reducerea greței, flatulenței și diareii.
Conținutul său de alantolactonă și izoalantolactonă este, de asemenea, asociat cu moartea paraziților și a viermilor intestinali, care provoacă un număr semnificativ de afecțiuni digestive.
Efecte secundare și contraindicații ale rădăcinii de heleniu
Luarea unei doze standard de rădăcină de heleniu pe cale orală este considerată sigură. Cu toate acestea, unele plante din genul Inula ar putea afecta tensiunea arterială și controlul glicemiei, deci nu sunt recomandate diabeticilor sau persoanelor care iau medicamente pentru hipertensiune.
Lactona sesquiterpenică prezentă în rădăcina de heleniu poate provoca o reacție alergică la persoanele care nu tolerează plantele familiei Asteraceae.
La fel, există dovezi anecdotice ce arată că rădăcina de heleniu nu trebuie consumată odată cu medicamentele pentru somn. Nici femeilor însărcinate și care alăptează nu le este recomandat consumul de heleniu, deoarece nu există cercetări care să certifice siguranța acestuia.
Prezentări și dozaj
Rădăcina de heleniu poate fi găsită sub formă de pulbere uscată, extract lichid, ceai vrac și bucăți uscate. Cu toate acestea, dozele pot varia și nu există suficiente dovezi pentru a stabili varianta cea mai potrivită.
Prin urmare, deși există produse care indică administrarea a 1/4 sau 1/2 linguriță pe zi, cel mai bine este să discuți cu medicul.
Beneficiile rădăcinii de heleniu: concluzie
Heleniul sau Elecampana este o plantă originară din Europa. Mitul spune că numele său provine de la Elena din Troia, care cu lacrimile ei a dat viață acestei plante. Cea mai utilizată parte este rădăcina, apreciată pentru o serie de proprietăți care îi permit să fie eficientă în ameliorarea anumitor boli.
În general, rădăcina de heleniu este cunoscută ca având beneficii antioxidante, antimicrobiene, antiinflamatorii și chiar carminative. Poate îmbunătăți sănătatea respiratorie și ameliora problemele digestive.
Cu toate acestea, deși este considerată sigură în doze standard, femeile însărcinate și cele care alăptează, precum și diabeticii și persoanele care iau anumite medicamente, ar trebui să o evite.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- O’Shea, S., Lucey, B., & Cotter, L. (2009). In vitro activity of Inula helenium against clinical Staphylococcus aureus strains including MRSA. British journal of biomedical science, 66(4), 186–189. https://doi.org/10.1080/09674845.2009.11730271
- Gierlikowska, B., Gierlikowski, W., Bekier, K., Skalicka-Woźniak, K., Czerwińska, M. E., & Kiss, A. K. (2020). Inula helenium and Grindelia squarrosa as a source of compounds with anti-inflammatory activity in human neutrophils and cultured human respiratory epithelium. Journal of ethnopharmacology, 249, 112311. https://doi.org/10.1016/j.jep.2019.112311
- Tavares, W. R., & Seca, A. (2019). Inula L. Secondary Metabolites against Oxidative Stress-Related Human Diseases. Antioxidants (Basel, Switzerland), 8(5), 122. https://doi.org/10.3390/antiox8050122
- Dang, X., He, B., Ning, Q., Liu, Y., Guo, J., Niu, G., & Chen, M. (2020). Alantolactone suppresses inflammation, apoptosis and oxidative stress in cigarette smoke-induced human bronchial epithelial cells through activation of Nrf2/HO-1 and inhibition of the NF-κB pathways. Respiratory research, 21(1), 95. https://doi.org/10.1186/s12931-020-01358-4
- Carnevali, I., La Paglia, R., Pauletto, L., Raso, F., Testa, M., Mannucci, C., Sorbara, E. E., & Calapai, G. (2021). Efficacy and safety of the syrup “KalobaTUSS®” as a treatment for cough in children: a randomized, double blind, placebo-controlled clinical trial. BMC pediatrics, 21(1), 29. https://doi.org/10.1186/s12887-020-02490-2
- Seca, A. M., Grigore, A., Pinto, D. C., & Silva, A. M. (2014). The genus Inula and their metabolites: from ethnopharmacological to medicinal uses. Journal of ethnopharmacology, 154(2), 286–310. https://doi.org/10.1016/j.jep.2014.04.010
- Koc, K., Ozdemir, O., Ozdemir, A., Dogru, U., & Turkez, H. (2018). Antioxidant and anticancer activities of extract of Inula helenium (L.) in human U-87 MG glioblastoma cell line. Journal of cancer research and therapeutics, 14(3), 658–661. https://doi.org/10.4103/0973-1482.187289
- Ding, Y., Pan, W., Xu, J., Wang, T., Chen, T., Liu, Z., Xie, C., & Zhang, Q. (2019). Sesquiterpenoids from the roots of Inula helenium inhibit acute myelogenous leukemia progenitor cells. Bioorganic chemistry, 86, 363–367. https://doi.org/10.1016/j.bioorg.2019.01.055
- Chun, J., Song, K., & Kim, Y. S. (2018). Sesquiterpene lactones-enriched fraction of Inula helenium L. induces apoptosis through inhibition of signal transducers and activators of transcription 3 signaling pathway in MDA-MB-231 breast cancer cells. Phytotherapy research : PTR, 32(12), 2501–2509. https://doi.org/10.1002/ptr.6189
- Cui, L., Bu, W., Song, J., Feng, L., Xu, T., Liu, D., Ding, W., Wang, J., Li, C., Ma, B., Luo, Y., Jiang, Z., Wang, C., Chen, J., Hou, J., Yan, H., Yang, L., & Jia, X. (2018). Apoptosis induction by alantolactone in breast cancer MDA-MB-231 cells through reactive oxygen species-mediated mitochondrion-dependent pathway. Archives of pharmacal research, 41(3), 299–313. https://doi.org/10.1007/s12272-017-0990-2
- O’Shea, S., Lucey, B., & Cotter, L. (2009). In vitro activity of Inula helenium against clinical Staphylococcus aureus strains including MRSA. British journal of biomedical science, 66(4), 186–189. https://doi.org/10.1080/09674845.2009.11730271
- Stojanović-Radić, Z., Comić, L. j., Radulović, N., Blagojević, P., Denić, M., Miltojević, A., Rajković, J., & Mihajilov-Krstev, T. (2012). Antistaphylococcal activity of Inula helenium L. root essential oil: eudesmane sesquiterpene lactones induce cell membrane damage. European journal of clinical microbiology & infectious diseases : official publication of the European Society of Clinical Microbiology, 31(6), 1015–1025. https://doi.org/10.1007/s10096-011-1400-1
- Cantrell, C. L., Abate, L., Fronczek, F. R., Franzblau, S. G., Quijano, L., & Fischer, N. H. (1999). Antimycobacterial eudesmanolides from Inula helenium and Rudbeckia subtomentosa. Planta medica, 65(4), 351–355. https://doi.org/10.1055/s-1999-14001
- Deriu, A., Zanetti, S., Sechi, L. A., Marongiu, B., Piras, A., Porcedda, S., & Tuveri, E. (2008). Antimicrobial activity of Inula helenium L. essential oil against Gram-positive and Gram-negative bacteria and Candida spp. International journal of antimicrobial agents, 31(6), 588–590. https://doi.org/10.1016/j.ijantimicag.2008.02.006
- Hakkou, Z., Maciuk, A., Leblais, V., Bouanani, N. E., Mekhfi, H., Bnouham, M., Aziz, M., Ziyyat, A., Rauf, A., Hadda, T. B., Shaheen, U., Patel, S., Fischmeister, R., & Legssyer, A. (2017). Antihypertensive and vasodilator effects of methanolic extract of Inula viscosa: Biological evaluation and POM analysis of cynarin, chlorogenic acid as potential hypertensive. Biomedicine & pharmacotherapy = Biomedecine & pharmacotherapie, 93, 62–69. https://doi.org/10.1016/j.biopha.2017.06.015
- Paulsen E. (2017). Systemic allergic dermatitis caused by sesquiterpene lactones. Contact dermatitis, 76(1), 1–10. https://doi.org/10.1111/cod.12671