Secrețiile vaginale maronii: ce reprezintă?

De obicei, secreția vaginală maronie nu indică o problemă de sănătate. De fapt, în multe cazuri, este complet normală. În acest articol, îți vom spune care sunt cauzele sale și când este cazul să te adresezi unui medic.

Deși secrețiile vaginale maronii nu sunt cele mai frecvente forme de secreții vaginale, situația nu este una rară. Cu toate acestea, existența lor nu înseamnă că femeia în cauză suferă de o boală. Adesea, secreția vaginală maronie face parte dintr-un ciclu menstrual normal. De asemenea, uneori este semnul unui proces fiziologic care se dezvoltă așa cum era de așteptat. Ar trebui să îi acorzi atenție, dar nu ar trebui să te alarmezi imediat.

Secrețiile vaginale maronii: care sunt cauzele acestora?

Există patru circumstanțe în care secreția vaginală maronie este normală și nu necesită nicio intervenție medicală. Cu alte cuvinte, se va rezolva de la sine. Aceste circumstanțe sunt:

• Primele zile ale ciclului menstrual, în zilele de sângerare. Adesea, secreția este cauzată de amestecul de resturi de sânge și secreții vaginale normale.
• Vârfurile hormonale ocazionale. Chiar și la femeile cu cicluri menstruale regulate, este posibil ca lucrurile să nu decurgă la fel în fiecare lună. O mică variație a nivelului de estrogen sau progesteron poate provoca modificări ale secrețiilor vaginale.
• Schimbarea pilulelor contraceptive. Atunci când o femeie folosește o combinație specială de contraceptive orale și schimbă schema de tratament, ea poate observa secrețiile vaginale maronii. Schimbările hormonale explică acest lucru.
• Sexul în timpul sarcinii. Deoarece femeia însărcinată are mai mult progesteron în corp, care crește vascularitatea genitală, frecarea cauzată de sex poate duce la apariția secrețiilor vaginale maronii. Acestea nu se manifestă imediat și pot apărea chiar și la câteva zile după ce femeia a făcut sex.

Boli care pot cauza secrețiile vaginale maronii

În afară de condițiile normale de manifestare a secreției vaginale maronii, există și cauze patologice. Dintre bolile sau tulburările care o provoacă, unele sunt localizate în sistemul reproducător feminin, în timp ce altele au caracter general. Cauzele generale ale secreției vaginale maronii afectează întregul corp și sunt hormonale.

Unele dintre acestea sunt:

• Creșterea nivelului de estrogen. Modificările ciclului menstrual care duc la creșterea nivelului de estrogen pot provoca secrețiile vaginale maronii. Aceasta este o situație relativ frecventă provocată de stres. În situații stresante, nivelurile de estrogen cresc și ovulația începe mai devreme, ceea ce duce la un flux menstrual maroniu, care reprezintă o sângerare ușoară.
• Contraceptivele hormonale inadecvate. Combinația hormonală aleasă de medic poate să nu fie adaptată corpului unei femei. Acest lucru se întâmplă rar, dar nu este imposibil. Hormonii ingerați nu ajung sa se adapteze ciclului menstrual fiziologic și să-l modifice, provocând sângerări intermitente. Acesta este un efect secundar care poate necesita schimbarea schemei de tratament.

Cauze care își au originea în sistemul reproducător feminin

Printre cauzele ce își au originea în sistemul reproducător feminin, amintim:

• În primul rând, sarcina. Unirea spermatozoizilor și a ovulului și implantarea ulterioară în uter se pot manifesta extern prin sângerare de culoare maronie. De obicei, apare o secreție vaginală de culoare brun deschisă, care are loc la o dată diferită decât cea prevăzută pentru menstruație. Această sângerare este cunoscută sub numele de „spotting” și nu prezintă niciun risc de avort.
• În al doilea rând, polipii uterini. Polipii sunt creșteri uterine anormale. Sunt tumori benigne de diferite dimensiuni ce atârnă în interior în cavitatea uterină. Pe măsură ce modifică peretele interior al uterului, polipii rețin sângele menstrual, care este apoi expulzat sub formă de cheaguri sau secreții vaginale maronii.
• În al treilea rând, fibroamele uterine. Având un mecanism similar cu polipii uterini, acestea modifică peretele interior al uterului. Fibroamele sunt tumori benigne ale mușchiului neted al uterului încapsulate în peretele organului.
• În cele din urmă, cancerul. Unul dintre simptomele cancerului de col uterin este secreția vaginală maronie. Însă acest lucru nu este foarte frecvent și nu se manifestă întotdeauna. De asemenea, nu este principalul simptom al acestei boli. Este mai probabil ca femeile să observe alte semne mai importante, cum ar fi sângerarea roșie și durerea.

Când este cazul să mergi la medic dacă observi secrețiile vaginale maronii

În general, dacă ai o secreție vaginală maronie o singură dată, fără alte simptome, nu ar trebui să te alarmezi. Cu toate acestea, experții consideră oportun să te adresezi medicului specialist în următoarele situații:

1. În primul rând, secreția vaginală maronie se manifestă împreună cu dureri abdominale intense.
2. În al doilea rând, are o durată lungă (mai mult de o zi).
3. În al treilea rând, alternează cu episoade de sângerare roșie.

Experții recomandă, de asemenea, consultarea unui medic dacă secreția maronie alternează cu alte tipuri de secreții vaginale. De fapt, caracteristicile particulare ale celeilalte secreții pot indica o problemă de sănătate care nu este detectată. Secreția vaginală maronie legată de sarcină poate fi asociată cu un alt tip de secreție, cum ar fi cea roz. Cu toate acestea, dacă problema se rezolvă de la sine și nu ai alte simptome, nu trebuie să te adresezi medicului specialist.

În cealaltă extremă, există secreții vaginale galbene și albe. Acestea, împreună cu secreția vaginală maronie, pot fi un semn al unei infecții care, de obicei, poate fi tratată. Mergi la medic pentru a obține un tratament adecvat:

• Pe de o parte, secrețiile vaginale galbene pot fi un semn al tricomoniazei.
• Pe de altă parte, atunci când secreția vaginală este albă, experții suspectează prezența candidozei vaginale.

De asemenea, este important să reții că poți consulta oricând medicul ginecolog dacă observi scurgerile vaginale maronii. Medicul specialist va ști să distingă între situațiile normale și boli. Acesta va trebui să stabilească care dintre situații necesită intervenție și care nu necesită un tratament medical.