Tanorexia: când bronzul este o dependență

Știm că extremele nu sunt bune și expunerea la soare nu face excepție. Tanorexia se află la una dintre aceste extreme, deoarece constă într-o preocupare excesivă pentru bronzarea corporală. Bronzul este o dependență pentru anumite persoane.

Lumina soarelui are efecte puternice asupra stării de spirit: ne motivează să ieșim afară și să facem activități în aer liber. Zilele înnorate și reci ne fac să vrem să ne închidem în case. Totuși, bronzul excesiv este o extremă periculoasă.

Tanorexia: când bronzul este o dependență

Când vorbim despre tanorexie, ne aflăm într-o situație în care o persoană își face griji excesive cu privire la tonul pielii. Ea vrea să fie bronzată și să rămână bronzată tot anul. Această idee devine axa preocupărilor sale. Prin urmare, își organizează rutina în jurul expunerii la soare în orice moment și loc.

La nivel diagnostic, tanorexia se află la intersecția mai multor situații. Se vorbește despre dismorfia corporală alături de simptome care coincid cu tulburările obsesiv-compulsive.

Există semne de dependență. Din acest motiv, tanorexia este inclusă în așa-numitele dependențe comportamentale. Lumina soarelui generează producția de endorfine, legate de senzația de plăcere și de bunăstare. Persoana în cauză caută să repete experiența și are simptome de sevraj atunci când nu poate face acest lucru.

Este un fenomen complex, care trebuie analizat din mai multe unghiuri. Degeaba mergem la dermatolog dacă nu suntem capabili să ne modificăm tiparele de comportament.

Recomandăm: 3 tratamente pentru reducerea petelor de melasmă

Semne că bronzul este o dependență

Unele dintre semnele de avertizare sunt următoarele:

• Persoana în cauză alege să se expună la soare și să se bronzeze în loc să facă orice altceva. Apare pierderea interesului pentru alte activități.
• Distorsionarea imaginii corpului este frecventă.
• Preocuparea constantă și obsesivă cu privire la aspectul pielii. Arăt bine sau palid? Aceasta este o întrebare recurentă la nivel individual, dar este pusă și celor din jur. Pacientul observă bronzul (sau lipsa acestuia) la alții și face comentarii despre acesta.
• Comportamente compulsive, cum ar fi aplicarea cremelor autobronzante sau mersul la solar, chiar dacă pielea este deja bronzată. Niciodată nu este suficient.
• Schimbări de dispoziție (nervozitate, angoasă, disconfort, frustrare, iritabilitate) atunci când persoana în cauză este împiedicată să-și respecte rutina de expunere la soare (de exemplu, din cauza vremii).

Dacă vă recunoașteți în oricare dintre simptomele de mai sus sau cunoașteți pe cineva care are aceste caracteristici, este important să cereți sau să oferiți ajutor. O intervenție în timp util poate evita probleme majore. Cei care au tanorexie nu sunt conștienți de problema lor. La consultația medicală ajung indirect, îngrijorați de alte semne.

Consecințe asupra sănătății

Este important să ne amintim că pielea este cel mai mare organ și îndeplinește numeroase funcții. Printre acestea se numără cea de barieră și protecție împotriva bolilor. Prin urmare, slăbirea și maltratarea ei este o poartă către complicații viitoare. Unele dintre principalele consecințe ale tanorexiei sunt următoarele:

• Piele hiperpigmentată
• Apariția herpesului din cauza insolației
• Îmbătrânire prematură, piele uscată și ridată
• Dureri de cap și deshidratare din cauza insolației
• Arsuri și răni de gravitate diferită
• Cancer de piele

Citiți și: Bronzul în sarcină: este sigur?

O cultură care venerează estetica

Tanorexia este o reflectare a unor valori care domină la nivel social: de exemplu, cultul unui singur model de corp, obsesia pentru estetică și omagiul imaginii.

Există multe mituri care justifică sau alimentează obsesia pentru bronz. De exemplu, se spune că ajută la întărirea oaselor sau că ameliorează psoriazisul. Acest lucru poate fi adevărat, dar câteva minute pe zi sunt suficiente și nu la orele cu radiație UV puternică. Este necesar să creștem gradul de conștientizare cu privire la expunerea sănătoasă și responsabilă la soare.

Nu este vorba de a nega satisfacția care rezultă din a arăta și a te simți bine. De fapt, trebuie să folosim bronzul ca pe o resursă. Nu poate fi o obsesie sau o boală.