Totul despre mușcăturile de țânțari
Mușcăturile de țânțari provoacă o mâncărime enervantă; bubițele sunt roșii, pruriginoase și pot dispărea greu. Deși țânțarii par doar enervanți, sunt capabili să transmită mai multe boli.
Febra dengue, malaria, virusul Zika, virusul West Nile și febra Chikungunya sunt doar câteva dintre bolile transmise de țânțari oamenilor. În acest articol, îți vom spune tot ce trebuie să știi despre mușcăturile de țânțari: de ce mușcă, pe cine mușcă și cum poți reduce riscul atacurilor.
De ce mușcă țânțarii?
Înainte de a începe, ar trebui să clarificăm faptul că nu toți țânțarii mușcă. Există aproximativ 3.500 de tipuri de țânțari și doar trei specii sug sânge: Anopheles, Culex și Aedes.
Acest număr se micșorează și mai mult atunci când luăm în considerare faptul că doar femelele de țânțar mușcă. Femelele au nevoie de proteine pentru a produce și depune ouă, prin urmare ne sug sângele pentru a-și satisface această nevoie nutrițională.
În general, un țânțar de sex feminin poate depune între 30 și 300 de ouă după o singură hrănire. Pentru a produce mai multe ouă, trebuie să consume mai mult sânge.
Țânțarii masculi nu mușcă deoarece își iau nutrienții din nectar și alte lichide din plante. Femelele pot trăi fără a bea sânge, dar aceste trei specii menționate mai sus nu se pot reproduce altfel.
Îți recomandăm:
De ce provoacă mușcăturile de țânțari mâncărime?
Când un țânțar te mușcă, acesta pătrunde în piele cu un ac ascuțit și injectează salivă. Acest lucru împiedică coagularea sângelui și permite țânțarului să sugă lichidul mai eficient. Sistemul imunitar răspunde la substanțele chimice din saliva insectei, care pot provoca reacții diferite, cum ar fi roșeață, umflături și mâncărime.
Deși aceste simptome sunt unele dintre cele mai frecvente, copiii, persoanele cu sistemul imunitar compromis și adulții care nu au fost mușcați anterior de țânțari tind să aibă reacții mai puternice la mușcături. Simptomele mai severe pot include febră și urticarie cronică.
Țânțarii preferă anumite persoane?
Oricât de nedrept ar fi, răspunsul este da, țânțarii au preferințe. Unele studii sugerează faptul că 20% din populație este preferată de țânțari. În mod similar, entomologii au descoperit și alți factori care te pot face mai atrăgător pentru aceste insecte.
Mai jos, vei descoperi câțiva dintre cei mai comuni factori care te pot transforma în gustarea preferată a unui țânțar.
1. Culoarea hainelor
Țânțarii își folosesc vederea pentru a localiza prada. Studiile au constatat că aceștia sunt mai atrași de culorile mai închise, cum ar fi negru, verde și roșu. Cu alte cuvinte, dacă porți aceste culori, cel mai probabil vei fi ținta a zeci de mușcături de țânțari.
2. Grupa de sânge
Așa cum am menționat anterior, țânțarii femele depind de proteinele găsite în sânge pentru a produce ouă. Nu este surprinzător faptul că preferă anumite grupe de sânge. În cadrul unui studiu, entomologii au observat faptul că persoanele cu grupa sanguină O sunt de două ori mai atractive pentru țânțari decât persoanele cu grupa sanguină A. Cei cu grupa sanguină B sunt cel mai puțin preferați de țânțari.
3. Dioxidul de carbon din respirație
Țânțarii sunt capabili să miroasă dioxidul de carbon pe care îl eliberăm atunci când expirăm. Astfel, cu cât expirăm mai mult, cu atât vom fi mai vulnerabili la mușcăturile de țânțari. Acestea fiind spuse, asigură-te că ești pregătit să lupți împotriva țânțarilor data viitoare când vei merge la plimbare sau la alergat în parc. Acest lucru explică de ce auzi deseori bâzâitul neîncetat al țânțarilor în jurul capului; sunt atrași de respirația ta!
4. Compoziția chimică a sângelui și temperatura corpului
De asemenea, țânțarii își pot detecta prada mirosind acidul lactic, acidul uric, amoniacul și alte componente sanguine eliberate prin transpirație. În plus, aceste insecte preferă persoanele cu temperaturi mai ridicate ale corpului. În acest fel, menținerea unui stil de viață activ te poate face, de fapt, mai predispus la mușcăturile de țânțari din cauza cantităților mai mari de acid lactic din sânge și temperaturii mai ridicate a corpului.
Există și factori genetici care intră în joc în ceea ce privește cantitatea de acid uric și alte componente secretate în sânge.
5. Bacteriile de pe piele
Studiile științifice au arătat faptul că tipul și cantitatea de bacterii prezente pe piele ne pot face mai susceptibili la mușcăturile de țânțari. Cea mai irezistibilă pradă are o cantitate mai mare de anumite tipuri de microbi pe piele. Acest lucru explică de ce atât de mulți țânțari se înghesuie la picioare și glezne, deoarece această zonă este un bazin de bacterii.
6. Sarcina
Studiile arată faptul că femeile însărcinate sunt mai susceptibile la mușcăturile de țânțari decât femeile care nu sunt însărcinate. În timpul sarcinii, femeile eliberează cu aproximativ 21% mai mult dioxid de carbon, iar temperatura corpului este semnificativ mai mare.
7. Consumul de bere
Un studiu apărut în 2002 a asociat consumul de alcool cu rate mai mari ale mușcăturilor de țânțari. Cercetătorii au ajuns la concluzia că oamenii care beau bere sunt mai atractivi pentru țânțari decât omologii lor care nu consumă acest tip de alcool.
Îți recomandăm:
Pot fi prevenite mușcăturile de țânțari?
Deși există unele lucruri pe care pur și simplu nu le poți schimba pentru a evita mușcăturile de țânțari, există câțiva pași pe care îi poți urma pentru a limita atacurile și a reduce riscul de a contracta o boală transmisă de aceste insecte. Iată câteva sfaturi rapide pentru a evita mușcăturile de țânțari:
- Folosește un repelent.
- Poartă haine cu mâneci lungi, pantaloni și șosete atunci când este posibil.
- Alege haine viu colorate.
- Evită să ieși afară în zori și amurg, deoarece acestea sunt orele de vârf pentru țânțari.
- Păstrează-ți curtea curată și elimină vasele sau locurile cu apă.
- Încearcă să împiedici țânțarii să intre în casă.
Unii oameni sunt mai vulnerabili decât alții
Dintre cele 3500 de tipuri de țânțari, doar trei sug sânge. Mai mult, doar țânțarii femele mușcă pentru a obține nutrienții necesari pentru a produce și pentru a depune ouă.
Unii oameni sunt mai atrăgători pentru țânțari decât alții. Printre aceste grupuri se numără femeile însărcinate, consumatorii de bere, persoanele cu grupa sanguină O, persoanele cărora le place să facă mișcare și persoanele cu anumite tipuri de bacterii pe piele. Deși unii dintre acești factori nu sunt ușor de modificat, poți minimiza riscul atacurilor urmând sfaturile de mai sus.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Guelbéogo, W. M., Gonçalves, B. P., Grignard, L., Bradley, J., Serme, S. S., Hellewell, J., Lanke, K., Zongo, S., Sepúlveda, N., Soulama, I., Wangrawa, D. W., Yakob, L., Sagnon, N., Bousema, T., & Drakeley, C. (2018). Variation in natural exposure to anopheles mosquitoes and its effects on malaria transmission. eLife, 7, e32625. doi: 10.7554/eLife.32625
- Pollard, E., Russell, T. L., & Burkot, T. R. (2019). Maximising mosquito collections from barrier screens: the impacts of physical design and operation parameters. Parasites & vectors, 12(1), 31. doi: 10.1186/s13071-019-3291-4
- Shirai, Y., Funada, H., Seki, T., Morohashi, M., & Kamimura, K. (2004). Landing preference of Aedes albopictus (Diptera: Culicidae) on human skin among ABO blood groups, secretors or nonsecretors, and ABH antigens. Journal of medical entomology, 41(4), 796–799. doi: 10.1603/0022-2585-41.4.796
- Syed, Z., & Leal, W. S. (2007). Maxillary palps are broad spectrum odorant detectors in Culex quinquefasciatus. Chemical senses, 32(8), 727–738. doi: 10.1093/chemse/bjm040
- Minard, G., Mavingui, P. & Moro, C.V. Diversity and function of bacterial microbiota in the mosquito holobiont. Parasites Vectors, 6, 146 (2013). doi: 10.1186/1756-3305-6-146
- Verhulst, N., Weldegergis, B., Menger, D. et al. Attractiveness of volatiles from different body parts to the malaria mosquito Anopheles coluzzii is affected by deodorant compounds. Sci Rep, 6, 27141 (2016). doi: 10.1038/srep27141
- Dobson R. (2000). In brief. BMJ (Clinical research ed.), 320(7249), 1558B.
- Shirai, O., Tsuda, T., Kitagawa, S., Naitoh, K., Seki, T., Kamimura, K., & Morohashi, M. (2002). Alcohol ingestion stimulates mosquito attraction. Journal of the American Mosquito Control Association, 18(2), 91–96.