Tratamente pentru disfagie
Principalele tratamente pentru disfagie depind de tipul bolii de care suferă pacientul. În acest articol, vei afla totul despre disfagie, precum și despre modul în care boala poate fi tratată.
Majoritatea cazurilor necesită terapii medicale stricte și chiar intervenții chirurgicale. Cu toate acestea, medicul trebuie să stabilească un diagnostic precis înainte de a se decide asupra unui tratament. Unele disfagii sunt temporare, în timp ce altele reprezintă o problemă gravă, chiar oncologică.
Disfagia și tipurile ei
Disfagia este dificultatea la înghițire. Cu alte cuvinte, pacientul simte durere atunci când ceva îi trece prin gât.
Dacă problema este gâtul în sine, este posibil să ne confruntăm cu o odinofagie infecțioasă sau inflamatorie. Disfagia apare atunci când unei persoane îi este greu să înghită mâncarea sau saliva din cavitatea bucală.
După cum poți vedea, mai multe organe joacă un rol important în această tulburare, ceea ce o face să fie o patologie complexă. În plus, poate fi vorba despre o dificultate fie la înghițirea lichidelor, fie a solidelor. Aceste mici simptome ghidează în mare măsură diagnosticul.
Acestea sunt tipurile de prezentare clinică:
- Orofaringiană. Această disfagie este dificultatea clasică de a înghiți lichide și alimente. Apare la nivelul gâtului. Cele mai frecvente cauze sunt neurologice. Pacienții cu AVC suferă de aceasta, fiindu-le greu să mănânce. Acest lucru poate duce la alte complicații, cum ar fi deshidratarea și pierderea în greutate.
- Esofagiană. După cum sugerează și numele, această disfagie apare în esofag. Pacientul nu poate înghiți alimente lichide sau solide. Esofagul este un organ gol și tubular care suferă obstrucții în procesele neoplazice. Cea mai gravă cauză, desigur, este cancerul.
Citește mai mult:
Tratamente pentru disfagie orofaringiană sau de transfer
În primul rând, pentru a trata disfagia orofaringiană, medicul trebuie să diagnosticheze mai întâi afecțiunea. Primele cauze pe care le caută sunt cele care pot fi corectate prin modificări ale obiceiurilor zilnice.
Unul dintre primele lucruri pe care medicii specialiști le sugerează sunt modificările alimentare, cum ar fi schimbarea texturilor și a volumelor de alimente. Scopul este de a ajuta pacientul să poată înghiți și digera alimentele.
Postura este un factor determinant la pacienții care suferă de tulburări neurologice din cauza patologiilor primare sau efectelor secundare. În cazul multora, schimbarea poziției gâtului atunci când mănâncă este suficientă pentru a corecta disfagia.
Procesele de recuperare sunt adesea necesare. Învățăm să mâncăm atunci când suntem mici. Cu toate acestea, pacienții care suferă un accident vascular cerebral trebuie să învețe să o facă din nou. Atât nutriționiștii, cât și terapeuții îi învață pe pacienți să mănânce.
În cazuri complexe, medicii pot prescrie suport nutrițional sau dispozitive adaptive de hrănire. Dacă pacientul nu mănâncă în ciuda modificărilor sau pierde în greutate și se deshidratează, atunci medicul va prescrie utilizarea unuia dintre aceste dispozitive.
- Cele mai frecvente sunt tuburile nazogastrice.
- Deși varianta chirurgicală este mai puțin frecventă, este o opțiune atunci când malnutriția este un risc iminent.
Tratamente pentru disfagie esofagiană
Cancerul esofagian nu este singura cauză a acestui tip de disfagie. Tratamentul adecvat depinde de un diagnostic corect. Poate că pacientul suferă de esofagită, care este inflamația esofagului. De asemenea, poate avea acalazie, care apare atunci când mușchiul esofagian inferior (sfincterul) nu se relaxează corect pentru a lăsa alimentele să intre în stomac.
Dacă medicul optează pentru soluția chirurgicală, probabil că va recurge la endoscopie. Pentru a face acest lucru, el va introduce un tub flexibil care trece prin tractul gastrointestinal superior, în căutarea obstacolelor. Dispozitivul are o cameră și instrumente pentru ca chirurgul să lucreze. Dacă găsește un corp străin, acesta trebuie să-l înlăture. În plus, endoscopia îi permite medicului să facă biopsii.
Endoscopul poate efectua, de asemenea, dilatații pentru a permite elementelor din interiorul esofagului să se miște la pacienții cu obstrucții severe din cauza micșorării lumenului esofagian.
Unele dintre medicamentele care pot rezolva problema fără intervenție chirurgicală sunt următoarele:
- Blocante ale canalelor de calciu. Aceste medicamente reglează contracțiile musculaturii netede în esofag. Eficacitatea lor este contestată de studii clinice.
- Inhibitori ai pompei de protoni. Sunt folosiți mai mult ca adjuvanți. Scad producția de acid clorhidric în stomac, reducând astfel refluxul acid. Acesta provoacă iritații esofagiene.
- Toxina botulinică. Experții au testat injectarea acestei substanțe, dar rezultatele nu au fost pe deplin satisfăcătoare. În primul rând, substanța trebuie injectată la fiecare 6 luni pentru a se menține efectul. Pacienții care au beneficiat de aceasta au fost, de asemenea, operați.
Citește mai mult:
Tratamentele pentru disfagie sunt complexe
După cum ai văzut în acest articol, nu este ușor pentru medici să abordeze și să trateze disfagia. Cauzele grave care stau la baza sa, precum cancerul, necesită un diagnostic precis care nu lasă nimic la voia întâmplării.
Din acest motiv, este important pentru pacienți să meargă la medic cât mai curând posibil și să urmeze indicațiile acestuia. Această tulburare poate duce la malnutriție și deshidratare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Leonard, Rebecca, and Katherine Kendall, eds. Dysphagia assessment and treatment planning: a team approach. Plural publishing, 2018.
- Popescu, C. R., et al. “The epidemiology of hypopharynx and cervical esophagus cancer.” Journal of medicine and life 3.4 (2010): 396.
- García González, María Luisa. “Viscosidad en la dieta de pacientes diagnosticados de disfagia orofaríngea.” (2017).
- Suárez-Escudero, Juan Camilo, Zulma Vanessa Rueda Vallejo, and Andrés Felipe Orozco. “Disfagia y neurología:¿ una unión indefectible?.” Acta Neurológica Colombiana 34.1 (2018): 92-100.
- García-Peris, Pilar, C. Velasco, and L. Frías Soriano. “Manejo de los pacientes con disfagia.” Nutrición Hospitalaria 5.1 (2012): 33-40.
- Chamorro, C. Cabrera, et al. “Dilatación endoscópica con balón de estenosis esofágica en niños.” Cir Pediatr 26 (2013): 106-111.
- Gil, FJ Rodríguez, C. Martínez Prieto, and R. de Prado Serrano. “Disfagia orofaríngea y trastornos motores esofágicos.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 11.1 (2012): 26-34.
- San Bruno, A., and J. E. Domínguez-Muñoz. “Protocolo diagnóstico de la disfagia.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 13.7 (2020): 405-408.
- Terré, R. “Disfagia orofaríngea en el ictus: aspectos diagnósticos y terapéuticos.” Revista de neurología 70.12 (2020): 444-452.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.