Boiaua dulce sau paprika: beneficii și utilizări
 

Boiaua dulce sau paprika: beneficii și utilizări

Boiaua dulce sau paprika este un produs care are multiple întrebuințări în gastronomie. Vă explicăm mai multe despre posibilele sale beneficii și despre cum să o folosiți în preparate!
Boiaua dulce sau paprika: beneficii și utilizări
Maria Patricia Pinero Corredor

Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor.

Ultima actualizare: 10 decembrie, 2022

Boiaua dulce sau paprika este unul dintre ingredientele culinare celebre în întreaga lume, devenind baza bucătăriei asiatice, mediteraneene și latino-americane. Pe lângă faptul că are o aromă plăcută, boiaua dulce are nenumărate beneficii pentru sănătate.

Care este originea ardeiului?

Boiaua este produsul pudră obținut în urma măcinării ardeiului roșu deshidratat. Ardeiul aparține Solanaceae și genului Capsicum. Este cunoscut și sub numele paprika sau paprica.

Ardeiul a apărut acum mai bine de 12.000 de ani, fiind cultivat de indigeni. Este originar din America de Sud și a fost dus de Cristofor Columb în Spania.

Spaniolii și portughezii au fost cei care i-au oferit denumirea. Odată ajuns în Europa, ardeiul deshidratat a înlocuit chiar și cel mai folosit condiment la acea vreme, piperul negru.

Există cinci soiuri celebre de ardei:

  1. Capsicum chinense.
  2. C. frutescens.
  3. C. pubescens.
  4. C. baccatum.
  5. C. annuum L.

Ardeii au fructe mari, cu forme, arome și culori diferite. Acestea variază de la galben și verde la roșu și portocaliu. În funcție de concentrația de capsaicină, ardeii pot fi dulci, dulci-amărui sau iuți.

Ardei gras roșu
Ardeiul roșu servește la prepararea acestei mirodenii delicioase.

Ce este paprika?

Paprika este produsul obținut din măcinarea ardeilor Capsicum longun L. și Capsicum annum L. Fructele se colectează coapte și sănătoase, fiind uscate la foc cu lemn de stejar.

Caracteristici

Cele două soiuri care se folosesc au următoarele caracteristici:

  • Capsicum annum: fructele au puțină pulpă în raport cu greutatea. Semințele umplu aproape tot interiorul și nu conțin capsaicină.
  • Capsicum longun: fructele au cantitate mai mare de pulpă, precum și capsaicină. Au o formă mai alungită și sunt foarte roșii.

Cum se face boiaua dulce?

Procesul de preparare presupune diferite etape:

  1. Faza de uscare cu fum. Lemnul de stejar va usca ardeii timp de 10 până la 15 zile, până când vor ajunge de la 80% la 15% apă. În această fază, fumul fuzionează cu aroma ardeiului și se fixează carotenoizii care dau culoarea intensă.
  2. Faza de măcinare. În această etapă, fructele deshidratate sunt măcinate atent.
  3. Ambalare. Odată măcinat, produsul final va fi ambalat de preferință în recipiente din sticlă, ce garantează păstrarea culorii și aromei.

Boiaua dulce sau paprika: beneficii

Boiaua conține nutrienți și componente active care îi conferă diverse beneficii pentru sănătate. Să vedem ce spun studiile științifice.

Este o sursă de micronutrienți

Boiaua, fiind un produs deshidratat, tinde să se concentreze vitamine și minerale, precum carotenoizii (unii dintre ei sunt precursori ai vitaminei A).

Potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, 7 grame din acest produs oferă următorii nutrienți:

  • Calorii: 19
  • Proteine: 1 gram
  • Grăsime: 1 gram
  • Carbohidrați: 3,6 grame
  • Fibre: 2,37 grame
  • Vitamina A: 19% din doza zilnică recomandată (DZR)
  • Vitamina B6: 9% din DZR.
  • Vitamina E: 13% din DZR
  • Fier: 8% din DZR

Cel mai important macronutrient sunt fibrele, care nu sunt metabolizate (reprezintă mai mult de jumătate din totalul carbohidraților). Proteinele și grăsimile sunt la niveluri foarte scăzute.

Oferă antioxidanți

Carotenoizii din boiaua sunt potențiali antioxidanți. Sunt capabili să lupte împotriva daunelor cauzate de moleculele reactive, cum ar fi radicalii liberi. Este cazul capsaicinei, al zeaxantinei și al luteinei.

Dovezile susțin efectul protector al acestor antioxidanți împotriva dezvoltării bolilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și neurodegenerative. În plus, acţionează şi ca modulatori ai răspunsului imun.

Are efecte antiinflamatorii

Capsaicina este un compus prezent în ardeiul iute. Aceasta se leagă de receptorii de pe celulele nervoase pentru a reduce durerea și inflamația. S-a demonstrat că scade nivelurile de TNF-alfa, o citokină proinflamatoare.

Mai multe studii au arătat că cremele topice cu capsaicină ajută la reducerea durerii cauzate de artrită. În alte cercetări, s-a descoperit că suplimentele cu capsaicină pot preveni inflamația și deteriorarea stomacului. De asemenea, la animale, s-a demonstrat că suplimentele pe bază de capsaicină au un efect imunomodulator.

Poate ameliora sindromul metabolic

Deși sunt necesare mai multe cercetări, mai multe studii pe animale și pe oameni au arătat faptul că această substanță are capacitatea de a controla sindromul metabolic și complicațiile acestuia, cum ar fi obezitatea, profilul lipidic modificat și diabetul.

Un alt studiu asupra femeilor cu diabet gestațional care au luat 5 miligrame de capsaicină a arătat că aceasta a scăzut nivelul zahărului din sânge după masă.

Este utilă pentru sănătatea ochilor

Luteina și zeaxantina protejează ochii de lumina ultravioletă (UV) dăunătoare. Acești carotenoizi filtrează lumina albastră, care nu este oprită de cornee.

Unele studii raportează un risc mai scăzut de degenerescență maculară legată de vârstă și cataractă. Un alt studiu efectuat pe femei a descoperit o șansă cu 32% mai mică de a dezvolta cataractă.

Ajută la scăderea colesterolului

Studiile indică faptul că nivelul de colesterol bun sau HDL poate fi crescute prin aportul de capsaicină. Acest tip de colesterol este legat de reducerea bolilor cardiovasculare.

La animale, acest efect benefic s-a manifestat după un aport de ardei roșu și capsaicină timp de două săptămâni. Cu toate acestea, pentru a trage concluzii clare, este nevoie de cercetări mai ample pe populația umană.

Colesterol depus pe artere
Reglarea colesterolului din sânge depinde de mulți factori. Dieta este unul dintre ei.

Poate avea efecte anticancerigene

Stresul oxidativ activează căile inflamatorii care transformă o celulă normală într-o celulă tumorală, favorizând proliferarea, chimiorezistența și supraviețuirea acesteia. De aici și importanța consumului de antioxidanți.

Studiile preclinice au arătat că anumiți carotenoizi prezenți în boiaua dulce au efecte antitumorale importante, atât in vitro, cât și in vivo. Luteina, zeaxantina, licopenul, astaxantina, beta-carotenul și capsaicina au activitate anticanceroasă în diferite țesuturi.

În aceste studii, s-a constatat că multe femei cu niveluri ridicate de carotenoizi în sânge au avut o șansă cu 25-35% mai mică de a dezvolta cancer de sân. Desigur, sunt necesare mai multe studii în acest sens.

Boiaua dulce: utilizări

Boiaua dulce are numeroase beneficii și este folosită în două moduri: la gătit și pe post de colorant și stabilizator pentru produsele din carne crudă sau crud-uscată. În ambele cazuri, conferă o aromă deosebită.

În plus, boiaua este capabilă să oprească procesele oxidative ale grăsimii polinesaturate. Un exces al acestor fenomene oxidative în produsul din carne generează o pierdere a valorii nutritive, a calității senzoriale și a duratei de valabilitate.

Cât despre gastronomie, boiaua este un condiment versatil. Poate fi folosită pentru carne, cartofi și ouă. Varianta picantă se folosește la gulașul maghiar. Se folosește și în preparate cu orez, fasole și linte.

Câtă boia putem consuma?

Două linguri de boia pe zi sunt suficiente pentru a acoperi aproape jumătate din aportul recomandat de vitamina A, vitamina E și alți antioxidanți. Conform științei, aceasta are efect antiinflamator, îmbunătățește sănătatea vizuală și scade glicemia. Folosiți boiaua dulce și bucurați-vă de beneficii minunate!


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Departamento de Agricultura de los EEUU. Species, Paprika. Diponible en: https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/171329/nutrients
  • María Elena Carranco Jáuregui, Ma. de la Concepción Calvo Carrillo, Fernando Pérez-Gil Romo. Carotenoides y su función antioxidante: Revisión. ARCHIVOS LATINOAMERICANOS DE NUTRICIÓN. Vol. 61 Nº 3, 2011. Disponible en: http://ve.scielo.org/pdf/alan/v61n3/art01.pdf
  • Vergara N Diana, Lozada-Requena Iván, Aguilar O José. Efecto de la capsaicina sobre la producción de TNF-α en células mononucleares: estudio piloto. Rev. perú. med. exp. salud publica  [Internet]. 2006  Ene [citado  2022  Sep  23] ;  23( 1 ): 52-55. Disponible en: http://www.scielo.org.pe/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1726-46342006000100008&lng=es.
  • Basith, S., Cui, M., Hong, S., & Choi, S. (2016). Harnessing the Therapeutic Potential of Capsaicin and Its Analogues in Pain and Other Diseases. Molecules (Basel, Switzerland)21(8), 966. https://doi.org/10.3390/molecules21080966
  • Gyula Mozsik. Capsaicin as new orally applicable gastroprotective and therapeutic drug alone or in combination with nonsteroidal anti-inflammatory drugs in healthy human subjects and in patients. Prog Drug Res. 2014;68:209-58. doi: 10.1007/978-3-0348-0828-6_9. Diponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24941671/
  • Motte, J., Ambrosius, B., Grüter, T., Bachir, H., Sgodzai, M., Pedreiturria, X., Pitarokoili, K., & Gold, R. (2018). Capsaicin-enriched diet ameliorates autoimmune neuritis in rats. Journal of neuroinflammation15(1), 122. https://doi.org/10.1186/s12974-018-1165-x
  • 81 Congreso Nacional de la Sociedad Española de Oftalmología. La nutrición en la salud ocular. 2005. Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/236029114_Nutricion_y_salud_ocular_Luteina_y_zeaxantina_como_nutrientes_especificos_de_la_retina
  • Suzen M Moeller  1 , Rick Voland, Lesley Tinker, Barbara A Blodi, Michael L Klein, Karen M Gehrs, Elizabeth J Johnson, D Max Snodderly, Robert B Wallace, Richard J Chappell, Niyati Parekh, Cheryl Ritenbaugh, Julie A Mares. Associations between age-related nuclear cataract and lutein and zeaxanthin in the diet and serum in the Carotenoids in the Age-Related Eye Disease Study, an Ancillary Study of the Women’s Health Initiative. Arch Ophthalmol. 2008 Mar;126(3):354-64. doi: 10.1001/archopht.126.3.354.
  • Sanati, S., Razavi, B. M., & Hosseinzadeh, H. (2018). A review of the effects of Capsicum annuum L. and its constituent, capsaicin, in metabolic syndrome. Iranian journal of basic medical sciences21(5), 439–448. https://doi.org/10.22038/IJBMS.2018.25200.6238
  • Yuan, Li-Jia & Qin, Yu & Wang, Lin & Zeng, Yuan & Chang, Hui & Wang, Jian & Wang, Bin & Wan, Jing & Chen, Shi-Hui & Zhang, Qian-Yong & Zhu, Jun-Dong & Mi, Man. (2015). Capsaicin-containing chili improved postprandial hyperglycemia, hyperinsulinemia, and fasting lipid disorders in women with gestational diabetes mellitus and lowered the incidence of large-for-gestational-age newborns. Clinical nutrition (Edinburgh, Scotland). 35. 10.1016/j.clnu.2015.02.011.
  • Blesso, C. N., & Fernandez, M. L. (2018). Dietary Cholesterol, Serum Lipids, and Heart Disease: Are Eggs Working for or Against You?. Nutrients10(4), 426. https://doi.org/10.3390/nu10040426
  • Aizawa, K., & Inakuma, T. (2009). Dietary capsanthin, the main carotenoid in paprika (Capsicum annuum), alters plasma high-density lipoprotein-cholesterol levels and hepatic gene expression in rats. British Journal of Nutrition, 102, 1760 – 1766.
  • Tanaka, T., Shnimizu, M., & Moriwaki, H. (2012). Cancer chemoprevention by carotenoids. Molecules (Basel, Switzerland)17(3), 3202–3242. https://doi.org/10.3390/molecules17033202
  • Reuter, S., Gupta, S. C., Chaturvedi, M. M., & Aggarwal, B. B. (2010). Oxidative stress, inflammation, and cancer: how are they linked?. Free radical biology & medicine49(11), 1603–1616. https://doi.org/10.1016/j.freeradbiomed.2010.09.006
  • Aguirrezabal, M.M., Mateo, J., Domínguez, M.C., & Zumalacárregui, J.M. (2000). The effect of paprika, garlic and salt on rancidity in dry sausages. Meat science, 54 1, 77-81 .Disponible en: https://www.semanticscholar.org/paper/The-effect-of-paprika%2C-garlic-and-salt-on-rancidity-Aguirrezabal-Mateo/76e52b8d9661ecf9f625e3651809a01e29bc5370

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.