Care sunt riscurile folosirii hennei negre?
Verificat și aprobat de asistenta Leidy Mora Molina
Ați auzit despre riscurile folosirii hennei negre în tatuajele temporare? În prezent, aceasta este o modă foarte populară, care se folosește mai des în sezonul de vară, când pielea este mai expusă.
Pigmentul menționat este obținut dintr-o plantă. Dacă ar fi aplicat în mod natural, culoarea tatuajului nu ar fi prea intensă.
Atunci când sunt adăugate substanțe chimice, cum ar fi parafenilendiamina, cerneala se închide la culoare, făcând rezultatul mai atractiv. Acest lucru poate provoca diverse reacții, compromițând sănătatea.
Ce este henna și pentru ce se folosește?
Henna naturală este un pigment. Este extrasă din planta Lawsonia inermis. Acesta este un arbust originar din regiunile subtropicale din Africa și vestul Asiei, deși este răspândit în alte zone. Atinge 2 până la 3 metri înălțime. Are flori mici și câteva fructe negre.
Beneficiile pentru sănătate ale plantei Lawsonia inermis sunt diverse. Conține flavonoide, taninuri și compuși fenolici; acționează ca astringent, antiseptic și are proprietăți antimicrobiene.
În acest sens, este utilizată pentru tratamentul ulcerelor gastrointestinale, al diareii și al litiazei. Se aplică chiar și pe eczeme și plăgi deschise și se folosește și pentru calmarea dismenoreei.
Din frunzele uscate și macerate ale acestei plante se extrage o vopsea, numită și henna, care este folosită pentru vopsirea țesăturilor sau a părului. Utilizarea sa pe piele pentru tatuaje temporare a început să devină populară în India.
Citiți și: Cum să evitați albirea prematură a părului: sfaturi utile
Parafenilendiamina și henna neagră
Pigmentul din henna naturală are o nuanță maro-roșcată, uneori verzuie. Prin urmare, nu este deosebită în starea naturală și rezistă doar 3-4 zile. Acesta este modul în care pigmentul este folosit în ceremoniile rituale din țările islamice sau India.
În Occident, pigmentul a fost modificat, încorporând aditivi pentru a fi mai intens și mai de lungă durată. Pe scurt, prin aplicarea produsului rezultat (henna neagră), efectul seamănă mai mult cu un tatuaj permanent.
Aici încep problemele. În henna neagră, principalul aditiv folosit este para-fenilendiamina, cunoscută și sub denumirea de p-fenilendiamină, 1,4-diaminobenzen sau pur și simplu PPD.
Aceasta este o substanță chimică care poate fi găsită într-o varietate de produse:
- Vopsele pentru haine
- Fard de ochi și rimel
- Cerneală chinezească, cerneală pentru imprimante și fax
- Cauciuc și anvelope
- Mânere pentru biciclete sau scule
- Ochelari de scufundare
- Costume de neopren
Țări precum Germania și Franța au interzis utilizarea acesteia în produse cosmetice. În unele cazuri, proporția de PPD din henna neagră folosită ca cerneală pentru tatuaje poate ajunge la 15%, dar maximul permis pentru utilizări cutanate este de 2%.
Riscurile folosirii hennei negre
Henna este o substanță naturală și utilizarea ei este considerată cu risc scăzut. Problema este parafenilendiamina. Dar ce se întâmplă cu acest compus și de ce ar trebui să fim precauți?
Conform studiilor, există o varietate de efecte secundare după contactul cu pielea, inclusiv reacții alergice severe ale pielii. Acest lucru se poate întâmpla chiar și după o singură expunere.
Reacțiile adverse posibile includ următoarele:
- Mâncărime, senzație de arsură, roșeață sau inflamație
- Apariția veziculelor
- Eczeme alergice de contact
- Zone cu hipo- sau hiperpigmentare
- Insuficiență respiratorie sau renală (când există reacții încrucișate)
Reacțiile încrucișate pot apărea în cazul loțiunilor de fotoprotecție și al anestezicelor locale, precum și în cazul persoanele care iau anumite medicamente (sulfonamide, antimicrobiene, agenți hipoglicemianți și antihistaminice).
Se poate genera și sensibilizare, astfel încât la contactul ulterior cu compusul (de exemplu, în îmbrăcăminte), reacțiile devin mai grave. PPD este considerat periculos pentru persoanele cu deficit de G6PD (glucoză-6-fosfat dehidrogenază), la care provoacă anemie hemolitică.
Tatuajele cu henna naturală
Adulții le permit copiilor să-și facă tatuaje temporare. Din acest motiv, AEMPS a emis o avertizare cu privire la riscurile folosirii hennei negre.
Adaosurile sunt cele care provoacă reacții. Prin urmare, dacă aveți de gând să vă faceți un tatuaj temporar, încercați să utilizați henna naturală. Pentru a vă asigura de acest lucru, întrebați artistul care face lucrarea.
De asemenea, puteți verifica nuanța pudrei. După cum am menționat, produsul natural are o nuanță între maro, roșcat și cupru.
Odată ce tatuajul este făcut, veți observa și alte diferențe. De exemplu, procesul de uscare dacă se folosește henna neagră este rapid și efectul se menține timp de câteva săptămâni.
Recomandăm: Acoperă firele albe cu 5 remedii naturale
Când să mergem la doctor?
După ce v-ați făcut un tatuaj temporar cu henna neagră, semnele timpurii ale unei posibile reacții alergice includ mâncărime, arsuri, roșeață și inflamație.
Dacă prezentați oricare dintre aceste simptome, este necesar să faceți o vizită la dermatolog. El va fi cel care va pune diagnosticul și va determina dacă este vorba despre o dermatită de contact din cauza unei reacții la PPD.
În ceea ce privește tratamentul, se poate recomanda utilizarea de antihistaminice și corticosteroizi. Aceste medicamente ajută la reducerea simptomelor. Este posibil ca în anumite cazuri să apară sechele sub formă de cicatrici permanente sau cheloide.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Agencia Española de Medicamentos y Productos Sanitarios (AEMPS). Riesgos de los tatuajes temporales a base de henna negra. 2015; documento en línea. URL disponible en: https://www.aemps.gob.es/cosmeticosHigiene/cosmeticos/docs/Riesgos_de__la_Henna_negra.pdf.
- Chaudhary G, Goyal S, Poonia P. Lawsonia inermis Linnaeus: A Phytopharmacological Review. International Journal of Pharmaceutical Sciences and Drug Research. 2010; 2(2): 91-98.
- Dinesh P, Subhasree R. Antimicrobial Activities of Lawsonia inermis – A Review. Academic Journal of Plant Sciences. 2009: 2(4): 231-232., Department of Biotechnology, BIT Campus Anna University, Trichirapalli-620024 2.
- Directiva 76/768/CEE del Consejo, de 27 de julio de 1976, relativa a la aproximación de las legislaciones de los Estados Miembros en materia de productos cosméticos. Diario Oficial n° L 262 de 27/09/1976 p. 0169 – 0200.
- Hervella M, Durán G, Iglesias M, Ros C, Gallego M. Reasons to advise against temporary henna tattoos. Anales Sis San Navarra. 2005; 28(3): 403-407.
- Patel T, Golwala D, Kumar S. Evaluación de las actividades antiurolitiáticas potenciales de los extractos metanólicos de Lawsonia inermis. Aegaeum Journal. 2020; 8(4): 95-99.
- Pérez E, Pino R. Dermatitis alérgica por contacto al tatuaje de henna. Reporte de un caso y sus implicaciones clínicas. Arch Inv Mat Inf. 2011; 3(2): 77-80.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.