Cele mai bune sfaturi pentru grădinărit pe terasă

Din ce în ce mai mulți oameni optează pentru grădinărit pe terasă. Cu toate acestea, mulți fac o serie de greșeli la început. Din fericire, există modalități de a le evita dacă ești începător. În acest articol, îți vom împărtăși câteva sfaturi care te vor ajuta să simți bucuria creșterii propriilor alimente.

Oamenii presupun că pot reuși să întrețină o grădină prin udarea plantelor, fertilizarea solului și alegerea unor locuri însorite. Dar aceste idei de bază nu funcționează întotdeauna. Există câțiva factori suplimentari de care trebuie să ții cont.

Cele mai bune sfaturi pentru grădinărit pe terasă

Poate vrei să începi să cumperi ghivece, pământ și semințe și să te apuci de treabă. Dar ai răbdare! În primul rând, gândește-te la ceea ce ți-ai dori și la ceea ce poți crește, evaluând spațiul disponibil și caracteristicile acestuia.

1. Soare

Ar trebui să alegi plante iubitoare de umbră sau soare, în funcție de orientarea terasei. Legumele, cum ar fi usturoiul, broccoli, dovleceii, ceapa, anghinarele, castraveții, roșiile, pătrunjelul și fasolea, au nevoie de cinci până la șase ore de lumină directă a soarelui în fiecare zi. În schimb, țelina, salata verde, varza, spanacul și ridichile nu au nevoie de multă lumină.

De fapt, chiar și plantele iubitoare de soare în prima etapă de creștere ar trebui să fie umbrite de plante mai mari pentru a preveni uscarea rădăcinilor sau arderea frunzelor.

Dacă plantele cresc în sus, nu sunt bogate sau nu au frunze în partea de jos, au nevoie de lumina soarelui.

2. Ghivece

Speciile cu creștere rapidă, cum ar fi salata, varza și spanacul, necesită ghivece de 15 până la 23 cm. Poți așeza mai multe ghivece mai mici în interiorul unuia lung sau pătrat, la 4 cm distanță unul de altul.

Legumele, cum ar fi roșiile, dovleceii, vinetele sau castraveții, ar trebui să fie plantate în ghivece de 40-45 cm adâncime.

Ghivecele alese trebuie să aibă găuri de scurgere pentru a permite drenarea excesului de apă. Măsoară spațiul disponibil pe terasă. Decide câte ghivece vei plasa și care este dimensiunea acestora.

Vezi și:

10 plante ușor de cultivat în grădină

3. Pământ pentru ghivece

În partea de jos a ghivecelor, pune 1 cm de pietriș sau bile de lut care să permită un drenaj adecvat. Deasupra, solul din ghiveci trebui să fie o combinație de 40% fibră de cocos sau coji de orez, 30% sol universal și 30% compost sau îngrășământ natural.

Dacă este posibil, întinde și un strat subțire de mulci peste sol. Va oferi mai mulți nutrienți și va împiedica evaporarea rapidă a apei.

4. Semințe

Originea semințelor va determina calitatea, dimensiunea plantei și rezistența acesteia la boli. Alege semințe de la plante cultivate local și organic. Dacă ești începător, cel mai bine este să începi cu răsaduri pe care le poți transfera în ghivece. Când te simți mai încrezător, începe să cultivi semințe.

5. Vânt

Vânturile foarte fierbinți usucă rapid plantele sau solul. În acest caz, trebuie să uzi plantele mai des. Dacă locuiești lângă coastă, briza mării transportă săruri care ard frunzele, ceea ce înseamnă că trebuie să-ți protejezi plantele.

Dacă terasa este poziționată direct în vânt, poți așeza suporturi în ghivece pentru a întări tulpinile plantelor. De asemenea, poți plasa plăci de protecție din plastic care deviază curenții sau poți muta ghivecele mai aproape de pereți, astfel încât să fie mai protejate.

6. Semănat

Speciile de plante cu însămânțare directă (mazăre, fasole, spanac, nap, morcov, dovleac, pepene galben, pepene verde, ardei, ridichi și castraveți) trebuie să fie semănate în locul în care vor crește. Nu își vor reveni dacă le schimbi locul.

Poți transplanta plante care cresc foarte încet, cum ar fi ardeiul iute, țelina, vinetele, broccoli, varza, conopida, ceapa și roșiile. Aceasta înseamnă că le poți semăna mai întâi în paturi de semințe și apoi poți transplanta răsadurile în ghivecele finale.

7. Irigare

Un alt sfat important pentru grădinărit pe terasă este legat de irigarea plantelor. Înainte de a uda plantele, verifică dacă solul este uscat introducând o scobitoare sau atingând ușor ghiveciul. Dacă zgomotul pe care îl produce este clar, este timpul să uzi din nou planta.

Nu uita că trebuie să uzi plantele frecvent și ușor pentru a evita putrezirea rădăcinilor. Pur și simplu trebuie să umezești solul, nu să-l înmoi. Cel mai bun moment al zilei pentru a face acest lucru este la răsărit sau la apus. Frecvența poate varia în funcție de soare sau vânt. În zilele foarte calde sau cu vânturi uscate, poate fi necesar să uzi plantele o dată pe zi.

8. Fertilizare

Apariția unor pete gălbui sau roșiatice pe frunzele plantei este un semn al lipsei de substanțe nutritive. Locul în care petele apar (margini, frunze tinere sau centrul frunzei) indică nutrienții care sunt în deficit. Pune îngrășăminte lichide pe sol o dată pe lună și înainte de fiecare plantare. Alternativ, poți adăuga un strat de compost, în proporție de 5% din volumul total al ghiveciului, o dată pe an.

9. Dăunători și boli

Insectele, precum acarienii, afidele, omizile și muștele albe sunt considerate dăunători. Virușii, ciupercile sau bacteriile sunt considerate boli ale plantelor. Fii atent la plantele tale, astfel încât să poți detecta orice problemă la timp. Izolează planta afectată, astfel încât să nu le infecteze și pe celelalte. Dacă este posibil, trateaz-o cu infuzii naturale, în funcție de dăunătorul sau boala care o afectează.

10. Recoltare

Află când este momentul ideal pentru a recolta fructele și legumele. Unele trebuie recoltate când sunt coapte, în timp ce altele, cum ar fi vinetele sau castraveții, atunci când sunt necoapte. Folosește foarfece sau cuțite pentru a tăia fructele sau legumele. Ruperea poate deteriora tulpinile.

Vezi și:

Cum să faci o grădină urbană într-un spațiu mic

Cultivă-ți propriile plante cu aceste sfaturi de grădinărit pe terasă

Dacă ai o terasă, profită de aceasta pentru a-ți cultiva propriile fructe și legume. Agricultura urbană aduce beneficii planetei, deoarece face orașele mai ecologice, ajută la reducerea amprentei de carbon și încurajează oamenii să refolosească deșeurile.

Îți va schimba perspectiva asupra modului în care mănânci și va adăuga o sarcină nouă rutinei zilnice, care îți va permite să te conectezi cu natura.