Metacogniția: ce este și exemple
Metacogniția este un concept care a devenit popular în ultimii ani. În domenii precum psihologia sau pedagogia, se face referire frecvent la acest concept. În practică, foarte puțini știu ce este. Astăzi vom încerca să lămurim îndoielile prin exemple.
Metacogniția este adesea considerată o capacitate umană unică, dar unii experți au subliniat că există indicii ale unor procese similare la anumite animale. Este procesul de gândire despre gândire.
Ce este metacogniția?
Metacogniția este capacitatea de a reflecta asupra proceselor de gândire care ne permit să interpretăm realitatea. De asemenea, este capacitatea de a le controla, monitoriza, evalua și reglementa în măsura în care acestea intervin în cogniție. De aici vine și construcția cuvântului (meta este un prefix grecesc care se referă la ceva ce este dincolo).
Ceea ce înțelegem astăzi prin metacogniție își are originea în ideile lui John H. Flavell. Au apărut multiple teorii care urmăresc să explice desfășurarea acestor procese. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, trebuie să precizăm două idei care reglementează procesul:
- Cunoașterea metacognitivă: se referă la ceea ce oamenii știu despre propriile procese cognitive. De exemplu, cunoștințele lor despre abilitățile de a îndeplini anumite sarcini. De asemenea, implică cunoașterea strategiilor concepute pentru a îmbunătăți acele abilități.
- Reglarea metacognitivă: implică acțiunile pe care oamenii le fac cu privire la procesele și strategiile cognitive menționate. Este legată de monitorizare și implică discriminarea rezultatelor. De exemplu, realizăm că o anumită strategie folosită pentru a îmbunătăți o abilitate (sau o slăbiciune) nu este eficientă.
Citiți și: Programarea neurolingvistică (PNL): limbajul ne schimbă comportamentul
Etape sau faze
Fiecare teorie a stabilit faze diferite, dar putem identifica patru: planificare, monitorizare, evaluare și reflecție. Fiecare dintre aceste faze este importantă. Fazele se combină între ele pentru a consolida ceea ce experții numesc metacogniție.
Procesul presupune un nivel ridicat de conștientizare cu privire la sarcinile care sunt efectuate, precum și cele mai potrivite strategii pentru a controla voluntar aceste procese. Teoria inițială a lui Flavell a susținut că metacogniția a apărut ca un mecanism natural de tratare a erorilor. Reflectând activ asupra lor, omul poate învăța și poate fi mai eficient.
Așa că revenim la definiția pe care am dat-o la început: metacogniția înseamnă a gândi despre gândire. Aceste cuvinte rezumă într-un mod simplu întregul cadru sistematic pe care îl implică procesul metacognitiv. Nu este doar un proces care se dezvoltă în stadiile incipiente ale ființei umane, ci îl însoțește pe tot parcursul vieții.
Implicațiile metacogniției în învățare
Metacogniția este adesea gândită ca un concept foarte abstract care nu își are locul în realitate. Aceasta este o credință clar greșită, deoarece a fost folosită activ în procesele de învățare de ani de zile. De fapt, este foarte probabil ca noi înșine să aplicăm strategii metacognitive în fiecare zi fără să știm. Iată trei exemple:
Învățarea unei a doua limbi
Timp de unul sau două decenii, programele care vizează predarea unei a doua limbi au încorporat conceptele metacogniției. De fapt, experții și cercetătorii susțin că este o strategie foarte utilă pentru a îmbunătăți asimilarea unei noi limbi.
Pe scurt, includerea proceselor metacognitive în învățarea limbilor străine ajută la depășirea barierei care îi împiedică pe mulți studenți să aibă succes. Reflectarea asupra propriilor strategii de studiu, atenția la punctele forte și punctele slabe și evaluarea obiectivă a rezultatelor pot face o diferență semnificativă în acest sens.
Abilități muzicale îmbunătățite
Ca și în cazul precedent, muzica este un domeniu de studiu dificil pentru mulți oameni. Poate fi puțin dificil să asimilăm unele idei din teoria muzicii. Studiile și cercetările au arătat că metacogniția poate ajuta la accelerarea învățării conceptelor muzicale.
Acest lucru are implicații pentru studenți, pentru cei care doresc să învețe să cânte la un instrument și, desigur, pentru cei care se dedică muzicii în mod profesional. Beneficiile sunt resimțite pe termen scurt și cresc pe măsură ce procesele sunt aplicate în mod regulat.
O mai bună înțelegere a matematicii
În cele din urmă, experții și cercetătorii susțin utilizarea metacogniției pentru a îmbunătăți abilitățile matematice. Matematica este unul dintre domeniile care provoacă cea mai mare respingere din cauza abordării sau strategiilor de studiu folosite.
Utilizând metacogniția, este posibil să înțelegem matematica într-un mod diferit, precum și să optăm pentru modele de studiu alternative pentru a obține rezultate eficiente. În acest fel, punerea în practică a procesului poate ajuta la îmbunătățirea predării și abilităților elevilor.
Citiți și: Personalitatea INFJ, cea mai ciudată dintre toate
Utilitățile metacogniției în viața de zi cu zi
Este foarte probabil ca afirmațiile anterioare sa vă fi făcut sa credeți că metacogniția nu are nicio implicație în realitate. Dar acest lucru este fals.
- Încurajează luarea deciziilor.
- Încurajează gândirea critică.
- Evită blocajele sau repetarea modelelor care nu dau niciun rezultat.
- Permite practicarea empatiei (prin ceea ce este cunoscut sub numele de metacogniție socială).
- Crește stima de sine, ajutându-ne să ne descoperim abilitățile și aptitudinile.
- Este o strategie ideală pentru a cultiva succesul.
- Nu lasă eșecurile sau greșelile să determine ceea ce putem obține.
- Ne permite să avem controlul asupra emoțiilor și sentimentelor proprii.
Sunt multe de studiat despre implicațiile acestor procese, precum și despre cum să le folosim în avantajul nostru. Utilitatea se vede dincolo de mediul educațional, deoarece metacogniția explorează idei la fel de variate precum conceptul de sine și modul în relaționăm cu ceilalți.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aguilera, E., Borda, M., Castro, et al. (2017). Programa de formación docente en metacognición para la
intervención en situaciones-problema de carácter interpersonal entre estudiantes
[Tesis de maestría, Pontificia Universidad Javeriana]. Repositorio
Institucional. Disponible en: https://repository.javeriana.edu.co/handle/10554/38096 - Anderson, N. J. (2002). The Role of Metacognition in Second Language Teaching and Learning. ERIC Digest. Disponible en: https://eric.ed.gov/?id=ED463659
- Benton, C. W. (2013). Promoting metacognition in music classes. Music educators journal, 100(2), 52-59. Disponible en: https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0027432113500077
- Concina, E. (2019). The role of metacognitive skills in music learning and performing: theoretical features and educational implications. Frontiers in Psychology, 10, 1-11. Disponible en: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2019.01583/full
- Figueroa, M. E., Posada, E. L. y Rincón, T. (2016). Metacognición de docentes en situaciónproblema de carácter interpersonal entre estudiantes en el contexto escolar [Tesis de
maestría, Pontificia Universidad Javeriana]. Repositorio institucional.
https://repository.javeriana.edu.co/handle/10554/19479 - Flavell, J. H. (1979). Metacognition and cognitive monitoring: A new area of cognitive–developmental inquiry. American Psychologist, 34(10), 906–911. Disponible en: https://psycnet.apa.org/record/1980-09388-001
- Hoffman, B. & Spatariu, A. (2008). The influence of self-efficacy and metacognitive prompting on math problem-solving efficiency. Contemporary educational psychology, 33(4), 875-893. Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0361476X0700029X
- Jozefowiez, J., Staddon, J. E. R. & Cerutti, D. T. (2009). Metacognition in animals: How do we know that they know? Comparative Cognition & Behavior Reviews, 4, 29-39. Disponible en: https://psycnet.apa.org/record/2010-17027-003
- Mateos, M. (2001). Metacognición y educación. Aique.
- Osses, S. (2007). Hacia un aprendizaje autónomo en el ámbito científico. Inserción de la dimensión metacognitiva en el proceso educativo. Disponible en: https://www.adeepra.org.ar/congresos/Congreso%20IBEROAMERICANO/ACCESO/RLE2610_Osses.pdf
- Öz, H. (2005). Metacognition in foreign/second language learning and teaching. Hacettepe Üniversitesi Eğitim Fakültesi Dergisi, 29(1), 147-156. Disponible en: https://eric.ed.gov/?id=EJ808063
- Robson, S. (2010). Self-regulation and metacognition in young children’s self-initiated play and reflective dialogue. International Journal of Early Years Education, 18(3), 227-241. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/09669760.2010.521298
- Robson, S. (2016). Self‐regulation and metacognition in young children: Does it matter if adults are present or not? British Educational Research Journal, 42(2), 185-206. Disponible en: https://bera-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/berj.3205
- Van der Stel, M., Veenman, M., Deelen, K. & Haenen, J. (2010). The increasing role of metacognitive skills in math: A cross-sectional study from a developmental perspective. ZDM, 42, 219-229. Disponible en: https://link.springer.com/article/10.1007/s11858-009-0224-2
- Wilson, D., & Conyers, M. (2016). Teaching students to drive their brains: Metacognitive
strategies, activities, and lesson ideas. ASCD.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.