Mituri false despre alimente
Scris și verificat de nutriționistul Marta Guzmán
Știrile false apar din ce în ce mai frecvent. Datorită rețelelor de socializare și internetului, există o avalanșă de informații pe care le putem accesa cu ușurință. Prin urmare, apar tot mai des mituri false despre alimente.
Tema nutriției reprezintă mai mult de jumătate (54%) din știrile false descoperite de medicii care au participat la Studiul despre știri false în sănătate.
În general, medicii consideră faptul că știrile false despre mâncare sunt povești care sunt exagerate fie în sens bun, fie în sens rău. Acest lucru se întâmplă atunci când beneficiul sau riscul asociat unui singur aliment este puternic exagerat.
În continuare vom aborda 5 mituri false despre alimente pe care ar trebui să le cunoști!
5 mituri false despre alimente
Un articol publicat în Nutrition Today concluzionează faptul că ar trebui să depunem eforturi educaționale pentru a ajuta consumatorii să recunoască dezinformarea științifică în ceea ce privește nutriția. Scopul este ca toată lumea să fie mai conștientă de declarațiile false despre „curele nutriționale”, „alimentele miraculoase” și „rapoartele alarmante”.
Să aruncăm o privire la unele dintre cele mai populare știri false despre alimente.
1. Pâinea prăjită poate duce la apariția cancerului?
Acrilamida, un compus clasificat de Asociația Internațională a Registrelor de Cancer, se formează în pâinea arsă. Acest lucru poate fi cancerigen pentru oameni.
Însă, pentru ca această substanță să apară, alimentele trebuie să conțină zaharuri și aminoacizi (în principal asparagină) și să fie gătite la temperaturi peste 120 °C. Prin urmare, acrilamida nu apare întotdeauna în alimente.
De asemenea, acrilamida nu se formează doar în cazul pâinii. Poate fi și cazul cartofilor, al crochetelor, al produselor de patiserie, al cafelei, al cerealelor pentru micul dejun, etc. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și-a exprimat îngrijorarea în 2015 cu privire la nivelurile de expunere la acrilamidă prin dietă.
Deși trebuie consumate cantități mari pentru ca aceasta să reprezinte un risc pentru sănătate, se recomandă reducerea aportului de acrilamidă. Nu trebuie să gătești alimente la peste 170 °C. Alimentele pot căpăta o culoare aurie, dar nu ar trebui să fie maro închis.
Citește mai mult:
2. Pot bea lapte integral dacă urmez o dietă?
Să optezi pentru tipurile de lapte degresat atunci când urmezi o dietă pentru scăderea în greutate este un sfat bun?
La urma urmei, intenția este de a reduce numărul de calorii și grăsimi. Însă trebuie să iei în considerare și alte aspecte ale lactatelor. Dovezile științifice actuale par să afirme contrariul, așa cum se specifică într-un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.
În plus, Orientările europene pentru gestionarea obezității la adulți includ printre recomandări înlocuirea lactatelor cu conținut scăzut de grăsimi cu lactate integrale ca strategie de gestionare a obezității.
3. Apa cu lămâie detoxifiază organismul?
Această știre este falsă. Apa cu lămâie nu este detoxifiantă și nici nu trebuie să fie. De fapt, avem trei organe în corp care sunt deja responsabile de „curățare”: ficatul, rinichii și plămânii. Lămâia este bogată în acid citric, un antioxidant care acționează ca tampon de pH. De aici s-ar putea naște acest mit fals.
Nu există un aliment cu adevărat detoxifiant!
4. Te îngrași dacă mănânci fructe după masă?
Fructele au conținuturi calorice variabile. Cu toate acestea, aportul caloric al fructelor este întotdeauna același, indiferent dacă acestea sunt consumate înainte, în timpul sau după masă. Nu există dovezi științifice care să sugereze că aportul caloric al fructelor poate varia în funcție de momentul în care ele sunt consumate.
De asemenea, dovezile științifice sugerează faptul că este mai ușor să slăbești cu un consum ridicat de fructe și legume. De fapt, una dintre modalitățile prin care fructele și legumele pot contribui la pierderea în greutate este efectul lor potențial asupra senzației de sațietate.
5. Servirea a 5 mese pe zi îți accelerează metabolismul?
Această idee se naște din faptul că, atunci când mănânci, arzi energie pentru a digera și descompune alimentele în toate componentele lor. Acesta este efectul termogen al alimentelor.
Însă, caloriile utilizate la digestie sunt mai mult sau mai puțin proporționale cu volumul de alimente consumate și cu tipul de macronutrienți ingerați. Prin urmare, dacă adoptăm o dietă de 2000 kcal pe zi, nu contează dacă servim 3 sau 5 mese, deoarece efectul termogenic va fi același.
Journal of Nutrition a publicat un studiu în care autorii au concluzionat faptul că nu există dovezi științifice solide care să susțină faptul că sporirea frecvenței meselor este pozitivă pentru pierderea în greutate.
Citește mai mult:
Mituri false despre alimente: concluzie
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- EFSA Panel on Contaminants in the Food Chain (CONTAM). “Scientific opinion on acrylamide in food.” EFSA Journal 13.6 (2015): 4104.
- Rautiainen, Susanne, et al. “Dairy consumption in association with weight change and risk of becoming overweight or obese in middle-aged and older women: a prospective cohort study.” The American journal of clinical nutrition 103.4 (2016): 979-988.
- Guyenet SJ., Impact of whole, fresh fruit consumption on energy intake and adiposity: a systematic review. Front Nutr, 2019.
- Leidy HJ., Campbell WW., The effect of eating frequency on appetite control and food intake: brief synopsis of controlled feeding studies. The Journal of Nutrition, 2011.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.