Utilizările, proprietățile și beneficiile trestiei de zahăr
Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor
Trestia de zahăr este o plantă tropicală cu o tulpină masivă care conține un suc delicios. De fapt, pentru mulți este un fruct agricol, deoarece reprezintă materia primă esențială în producerea celui mai popular și utilizat îndulcitor natural: zahărul de masă. Care sunt utilizările, proprietățile și beneficiile trestiei de zahăr?
Ce este trestia de zahăr?
Trestia de zahăr este o plantă erbacee cu tulpină lemnoasă ce poate ajunge până la 5 metri înălțime. Numele său științific este Saccharum officinarum L. Este originară din Noua Guinee și a fost cultivată pentru prima dată în Asia de Sud-Est și India de Vest. De aici a ajuns în Spania în secolul al IX-lea, iar în secolul al XV-lea s-a răspândit în America. Astăzi, este cultivată în multe țări tropicale și subtropicale din întreaga lume.
Poate fi consumată decojită sau sub formă de suc și conține nutrienți care o fac o opțiune excelentă. Oferă securitate alimentară, deoarece este economică, viabilă, ecologică și autoenergetică.
Tipuri de trestie de zahăr
Trestia de zahăr este de patru tipuri:
- Cristalină: are tulpini care pot măsura până la 6 metri înălțime. Are frunze închise la culoare, înconjurate de un strat de peri albicioși. Rezistă la condiții extreme.
- Marmorată: are dungi de culoare roșu, violet și galben. Este mai mică, având aproximativ 3,5 metri. Este foarte rezistentă la frig.
- Brună: este extrem de suculentă și are una dintre cele mai mari concentrații de zaharoză.
- Violet: tulpinile sunt violet, iar frunzele au o culoare verde intens. Rezistă bine temperaturile scăzute și este mai puțin suculentă decât precedentele.
Valoarea nutritivă a trestiei de zahăr
Compoziția chimică a trestiei de zahăr a fost evaluată de un grup de agronomi, care a constatat că aceasta este bogată în carbohidrați (56%). 28 grame sunt fibre alimentare insolubile, cum ar fi celuloza, hemiceluloza și lignina. Restul sunt zaharuri simple, fiind o sursă excelentă de energie. Cu toate acestea, nivelul de proteine este scăzut (maxim 1,4%).
Există multe produse secundare care sunt extrase din trestia de zahăr și fiecare are o valoare nutritivă diferită. Vom trece în revistă componentele acestora:
Suc de trestie
Sucul de trestie este vâscos, opac, iar culoarea sa se închide după extragere. Acest lucru se datorează unei reacții chimice între proteinele din suc și zaharuri. Se formează compuși maro sau verde închis numiți melanoidine. Din suc se obțin cristale de zaharoză din care se prepară zahărul de masă.
Valoarea sa nutritivă implică un conținut ridicat de substanțe solide (între 15 si 20%), cu 80% zaharoză. Este foarte digerabil și este de aproape patru ori mai energizant decât cerealele.
Un grup de experți a evaluat conținutul de vitamina C din suc după pasteurizare, constatând că acesta este de 47 miligrame la 100 mililitri de suc de trestie. Acest lucru este considerat important grație efectelor pozitive ale vitaminei C pentru sănătate.
Zahăr brun
Este un produs solid obținut prin concentrarea zahărului prezent în sucul de trestie. Prin urmare, are o proporție mare de zaharoză, atingând valori apropiate de 80%. De asemenea, conține 15% fructoză.
Este extrem de energizant, oferind 350 calorii la 100 grame.
Melasă
Deși melasa este un produs secundar obținut după extracția sucului de trestie de zahăr și nu este destinat consumului direct, prezența anumitor componente și substanțe bioactive o fac un produs interesant. De exemplu, melasa este o sursă de fibre insolubile, cum ar fi celuloza, hemiceluloza și lignina. Acestea reprezintă între 20 și 45% din produs.
În plus, nivelul mineralelor este de 2,5%: calciu, magneziu, potasiu și fier. Proteinele au o valoare de 2,4%.
Recomandăm: Bronzarea cu trestie de zahăr: cum se face și care sunt avantajele?
Proprietățile și beneficiile trestiei de zahăr
Proprietățile trestiei de zahăr depind de valoarea sa nutritivă și de prezența anumitor componente active.
Este o sursă de antioxidanți
Atât sucul de trestie, cât și melasa furnizează o varietate de substanțe bioactive care acționează ca antioxidanți capabili să inhibe sau să întârzie oxidarea în organism. Antioxidanții blochează radicalii liberi.
Melasa conține antocianine, flavonoide și polifenoli care au fost studiați grație acțiunii lor antioxidante. Acționează ca agenți antimutageni și anticancerigeni.
Sucul de trestie de zahăr conține vitamina C, flavonoide și acizi cinamici. Un pahar de suc de trestie conține 40 miligrame de compuși fenolici, care reprezintă o sursă importantă de antioxidanți.
Un grup de specialiști a măsurat polifenolii din diferite varietăți de suc de trestie și a arătat că toți sunt capabili să ne protejeze împotriva daunelor ADN-ului induse de radiații. Studiul a dezvăluit, de asemenea, capacitatea sucului de a elimina radicalii liberi și de a inhiba peroxidarea lipidelor.
În plus, vitamina C este legată de sinteza colagenului, detoxifierea ficatului și prevenirea unor tipuri de cancer și boli cardiovasculare.
Oferă fibre alimentare
Includerea fibrelor alimentare din melasă în alimente a fost intens studiată. Unele procese tehnologice au permis îmbunătățirea proprietăților funcționale ale acestora. Celuloza și hemiceluloza pot controla glicemia și factorii de risc ai bolilor cardiovasculare.
Poate îmbunătăți performanța atletică
Sucul de trestie de zahăr este o băutură naturală care, conform studiilor, poate crește nivelul de zahăr din sânge în timpul și după antrenament în comparație cu apa și băuturile pentru sportivi.
Mestecatul trestiei poate avea un efect anticariogen
Dieta este unul dintre principalii factori care ajută la prevenirea cariilor. O alimentație sănătoasă este strâns legată de promovarea sănătății orale.
S-a observat că un grup de copii care locuia în zonele de cultivare a trestiei de zahăr și care mesteca des acest produs avea cu 50% mai puține șanse de a dezvolta carii dentare.
Descoperiți: Informații nutriționale, utilizările și beneficiile zahărului turbinado
Poate avea efect profilactic antibacterian și antiviral
Unele studii au raportat faptul că sucul de trestie de zahăr are un efect profilactic, deoarece promovează rezistența la infecțiile bacteriene și virale. În acest sens, unui grup de șoareci i s-a dat să bea suc de trestie după expunerea la virusul rabiei.
Grupului de control i s-a administrat apă distilată. Șoarecii care au primit suc de trestie de zahăr au supraviețuit, în timp ce restul șoarecilor a murit. S-a ajuns la concluzia că extractul de suc de trestie are un efect profilactic și împiedică înmulțirea agenților patogeni.
Cu toate acestea, rezultatele nu au fost demonstrate la oameni.
Cum se consumă trestia de zahăr?
Fără îndoială, cel mai bun mod de a consuma trestia de zahăr este prin sucul acesteia. Pentru a obține un pahar de 250 mililitri trebuie să curățați aproximativ 6 tije de trestie, îndepărtând partea exterioară tare. Apoi, folosiți storcătorul.
Nu uitați că, deși beneficiile trestiei de zahăr sunt multiple, cantitatea de zahăr și caloriile nu pot fi ignorate. Așa că recomandarea noastră este să nu beți mai mult de 2 pahare pe zi, mai ales dacă urmați o dietă hipocalorică pentru menținere sau slăbire.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aguilar-Rivera, N. (2012). Paradigma de la diversificación de la agroindustria azucarera de México. Convergencia, 19(59), 187-213. Disponible en: http://ref.scielo.org/nb2zv4
- Lagos-Burbano, Elizabeth; Castro-Rincón, Edwin Caña de azúcar y subproductos de la agroindustria azucarera en la alimentación de rumiantes. Agronomía Mesoamericana, vol. 30, núm. 3, 2019 Universidad de Costa Rica, Costa Rica Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=43760145020 DOI: https://doi.org/10.15517/am.v30i3.34668
- Solís-Fuentes, J., Calleja-Zurita, K., Durán-de-Bazúa, M. (2010). Desarrollo de jarabes fructosados de caña de azúcar a partir del guarapo. Tecnol. Ciencia Ed. (IMIQ), 25, 1, 53-62. Disponible en: https://www.redalyc.org/pdf/482/48215094007.pdf
- Karmakar, Richa & Ghosh, Amit & Gangopadhyay, Hiranmoy. (2010). Asian Journal of Food and Agro-Industry Study on the nutritional and microbiological changes of sugarcane juice and determination of optimum conditions during pasteurization. Asian Journal of Food and Agro-Industry. 3. 453-461. Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/297567783_Asian_Journal_of_Food_and_Agro-Industry_Study_on_the_nutritional_and_microbiological_changes_of_sugarcane_juice_and_determination_of_optimum_conditions_during_pasteurization/citation/download
- PAULINA OBANDO. UNIVERSIDAD TÉCNICA DEL NORTE FACULTAD CIENCIAS DE LA SALUD TECNOLOGÍA EN GASTRONOMÍA. La panela, valor nutricional y su importancia en la gastronomía. 2010. Disponible en: http://repositorio.utn.edu.ec/bitstream/123456789/2247/2/ARTICULO%20CIENTIFICO%20PANELA.pdf
- Cardona, C., Quintero, J. y Paz, I. (2010). Production of bioethanol from sugarcane bagasse: Status and perspectives. Bioresource Technology, 101, 4754-4766. Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0960852409015089
- Instituto de Información Científica y Tecnológica, Cuba. Hombre, Ciencia y Tecnología. Caracterización nutricional de los residuos orgánicos en la caña de azúcar del cantón La Troncal. vol. 25, núm. 2, 2021. [email protected]
- Luna-Guevara, M. y Delgado-Alvarado, A. (2014). Importancia, contribución y estabilidad de antioxidantes en frutos y productos de tomate (Solanum lycopersicum L). Avances en Investigación Agropecuaria, 18, 1, 51-66. Disponible en: http://ww.ucol.mx/revaia/portal/pdf/2014/enero/5.pdf
- Kadam, U., Ghosh, S., De, S., Suprasanna, P., Devasagayam, T. y Bapat, V. (2008). Antioxidant activity in sugarcane juice and its protective role against radiation induced DNA damage. Food Chemistry, 106, 3, 1154-1160. Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0308814607007479
- Martínez-Bustos, F., Viveros-Contreras, R., Galicia-García, T., Nabeshima, E. y VerdaletGuzmán, I. (2011). Some functional characteristics of extruded blends of fiber from sugarcane bagasse, whey protein concentrate, and corn starch. Ciênc. Tecnol. Aliment. Campinas, 31, 4, 870- 878. Disponible en: https://www.scielo.br/j/cta/a/hK6X78XMm4tnwh8hbycsXqg/?format=pdf&lang=en
- Kalpana, K., Rishi, P., Lakshmi, D. y Lal, G. (2013). The effects of ingestion of sugarcane juice and commercial sports drinks on cycling performance of athletes in comparison to plain water. Asian J Sports Med, 4, 3, 181-189. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3880661/#:~:text=Results,blood%20lactate%20and%20plasma%20volume.
- Singh, A., Grover, H. and Bhatia, H. (2013). The study of cariogenicity of raw sugarcane in 12- year-old children in Punjab, India. J Oral Health Comm Dent, 7, 1, 37-43. Disponible en: https://www.researchgate.net/publication/334512423_The_Study_of_Cariogenicity_of_Raw_Sugarcane_in_12-year-old_Children_in_Punjab_India
- Koge, K., Saska, M. y Chi, C. (2005). Chapter 18 E1. Antioxidants and other functional extracts from sugarcane. En Asian Functional Foods. John Shi, Fereidoon Shahidi, Chi-Tang Ho. pp 672. Disponible en: https://books.google.co.ve/books/about/Asian_Functional_Foods.html?id=vErMBQAAQBAJ&redir_esc=y
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.