3 vedete cu boala Parkinson
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
Multe persoane au aflat de existența acestei maladii deoarece există vedete cu boala Parkinson care au ales să vorbească despre starea lor. Acest gest poate ajuta mulți pacienți să detecteze din timp semnele tulburării.
Parkinson este o maladie cronică și degenerativă. Simptomele se agravează treptat. Momentan, nu există un leac. Cu toate acestea, știința farmacologică a avansat în ultimii ani și tratamentele disponibile oferă din ce în ce mai multă speranță.
Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson are diferite tipuri. Elementul comun este scăderea concentrației de dopamină în spațiile sinaptice. Când acest neurotransmițător este mai puțin prezent în anumite zone ale sistemului nervos central, mișcările se modifică.
Pacienții cu Parkinson au adesea următoarele simptome:
- Tremor: este mai frecvent la membrele superioare. Debutează pe o parte și mai târziu migrează pe cealaltă. Tinde să fie asimetric.
- Rigiditate: postura clasică a pacienților cu Parkinson denotă contracturi musculare care limitează modul în care se așază și se întind. Rigiditatea implică durere din cauza malpoziției forțate a articulațiilor.
- Tulburări de mers: picioarele se târăsc pe sol, iar genunchii se îndoaie foarte puțin. Mersul poate să fie la început lent și apoi mai rapid, dar încetinește din nou la schimbarea direcției.
- Voce slabă: vocea pacienților este slabă și nazală. Nu există variații.
- Chip fără expresii: privirea poate fi fixă, fără ca pacientul să clipească prea mult.
Descoperiți: Acupunctura urechii pentru boala Parkinson
Tipuri de parkinson
Așa cum am menționat deja, maladia Parkinson este de mai multe tipuri:
- Idiopatică: este cel mai frecvent tip. Vârsta medie de detectare este de circa 60 de ani și, după cum indică și denumirea, cauza nu poate fi stabilită.
- Cu debut precoce: această formă a bolii este depistată între 20 și 50 de ani. Simptomele tind să se dezvolte mai lent, dar calitatea vieții se deteriorează mai accentuat, deoarece pacientul se află într-un stadiu productiv. Există o rezistență sporită la efectul medicamentelor și o frecvență mai mare a efectelor adverse apărute din cauza administrării acestora.
- Genetică: este o formă legată de probleme genetice și poate reprezenta până la 15% din cazuri. O mutație cauzală este transmisă din generație în generație, ceea ce a permis efectuarea unor studii de identificare a genelor defecte.
Câteva vedete cu boala Parkinson
1. Michael J. Fox (în fotografia de la începutul articolului)
Unul dintre cazurile despre care s-a vorbit foarte mult în presă este cel al protagonistului din saga Înapoi în viitor. Diagnosticul timpuriu al lui Michael J. Fox a uimit pe toată lumea.
În prezent, Michal J. Fox are 61 de ani. În urmă cu peste un an, a decis să părăsească actoria complet pentru a se dedica total unei fundații pe care a creat-o în anul 2000.
Acest ONG are scopul principal de a găsi medicamente care ameliorează sau vindecă boala Parkinson. După cum a afirmat în declarațiile recente, actorul știe că remediul nu va fi disponibil pentru cazul său, dar are mari speranțe pentru viitor.
Încerc să fiu foarte direct cu oamenii care vorbesc despre tratamentul meu. Când mă întreabă dacă cred că mă voi vindeca Parkinson, le spun: am deja 60 de ani și știința este grea. Deci nu.
Potrivit spuselor sale, actorul a respins roluri care i-au fost oferite pentru că a considerat că tulburările de vorbire nu i-ar permite să le interpreteze corespunzător. Timp de 7 ani, vedeta și-a ținut ascunsă boala din cauza fricii.
Citiți mai mult: Descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson
2. Ozzy Osbourne
Celebrul cântăreț rock a dezvăluit publicului în 2020 faptul că a fost diagnosticat cu o variantă a bolii Parkinson. După ce a trecut prin diverse tratamente și intervenții chirurgicale din diferite motive, anumite simptome l-au alertat că ceva nu este în regulă.
În 2019, Ozzy Osbourne își suspendase concertele pentru că nu le putea face față. Se știau puține lucruri despre starea lui, până când acesta a mărturisit într-un interviu la radio care este diagnosticul la care au ajuns medicii săi.
Medicii vedetei au detectat o mutație în gena PARK2. Deși aceasta este asociată cu versiunea genetică a patologiei, în cazul lui Osbourne pare a fi vorba despre un sindrom parțial.
Cântărețul susține că are anumite zone ale corpului amorțite și slăbite și că are dureri. În unele zile are mult curaj, dar în altele îndură multă suferință. Suișurile și coborâșurile îi marchează capacitatea de a avea o agendă bine stabilită.
Simt amorțeală în brațul ăsta, picioarele mi se răcesc… Nu știu dacă este de vină boala Parkinson sau altceva, dar în mod clar am o problemă. Nu am auzit niciodată de durerile de nervi și este un sentiment ciudat.
3.Robin Williams
Cazul lui Robin Williams este complex și denotă problemele de diagnostic generate uneori de boala Parkinson. În 2014, actorul și-a luat viața la vârsta de 63 de ani și întreaga lume a rămas uimită.
După cum știm acum din declarațiile soției sale, actorul fusese diagnosticat cu boala Parkinson cu 3 luni înainte de a se sinucide. Acesta manifesta câteva simptome neobișnuite care îi complicau viața de zi cu zi și filmările, așa cum s-a întâmplat în timpul filmării peliculei O noapte la muzeu.
După sinucidere, autopsia criminalistică a schimbat diagnosticul. Se pare că ceea ce avea actorul era demență cu corpi Lewy. Această formă de demență constă în acumularea unei proteine în interiorul neuronilor. Depozitele anormale interferează cu funcționarea anumitor zone ale creierului legate de memorie și mișcare.
Este considerată o demență progresivă. Nu există leac și se agravează odată cu trecerea timpului.
Am văzut că Robin suferea într-un mod ciudat. Nu își putea aminti replicile și nu putea potrivi cuvintele.
Cele 3 vedete cu boala Parkinson ne arată diferitele fațete ale tulburării
Boala Parkinson are un curs devastator. Alterarea calității vieții este notorie, iar adaptarea la noua viață nu se materializează întotdeauna.
Deocamdată, este o patologie degenerativă fără tratament. Simptomele pot fi atenuate doar cu medicamente și cu sprijin social și de sănătate adecvat.
Dacă aveți simptome legate de mișcare, observați că nu vă găsiți cuvintele în mod normal sau aveți o oarecare pierdere de memorie, nu amânați consultația. Cereți ajutorul unui neurolog specializat în maladia Parkinson.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Sveinbjornsdottir, Sigurlaug. “The clinical symptoms of Parkinson’s disease.” Journal of neurochemistry 139 (2016): 318-324.
- Braak, Heiko, et al. “Idiopathic Parkinson’s disease: possible routes by which vulnerable neuronal types may be subject to neuroinvasion by an unknown pathogen.” Journal of neural transmission 110.5 (2003): 517-536.
- Pahwa, Rajesh, and Kelly E. Lyons. “Treatment of early Parkinson’s disease.” Current opinion in neurology 27.4 (2014): 442-449.
- Charvin, Delphine, et al. “Therapeutic strategies for Parkinson disease: beyond dopaminergic drugs.” Nature Reviews Drug Discovery 17.11 (2018): 804-822.
- Madsen, Daniel Aghaie, et al. “Interaction between Parkin and α-synuclein in PARK2-mediated Parkinson’s disease.” Cells 10.2 (2021): 283.
- Demey, Ignacio and R. Allegri. “Demencia en la enfermedad de Parkinson y demencia por cuerpos de Lewy.” Revista Neurológica Argentina 33.1 (2008): 3-21.
- Marín, Daniel S., et al. “Enfermedad de Parkinson: fisiopatología, diagnóstico y tratamiento.” Revista de La Universidad Industrial de Santander. Salud 50.1 (2018): 79-92.
- Armstrong, Melissa J., and Michael S. Okun. “Diagnosis and treatment of Parkinson disease: a review.” Jama 323.6 (2020): 548-560.
- Arredondo-Blanco, Kenia, et al. “Breve recorrido histórico de la enfermedad de Parkinson a 200 años de su descripción.” Gaceta medica de Mexico 154.6 (2018): 719-726.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.