Ziua Mondială a AVC-ului: câteva minute pot salva viața
Ziua Mondială a AVC-ului este sărbătorită în fiecare an pe 29 octombrie, cu scopul de a crește vizibilitatea acestei probleme. Potrivit Organizației Mondiale a AVC-ului, 1 din 4 adulți va experimenta această tulburare la un moment dat în viață.
Pe scurt, AVC-ul apare atunci când există o blocare totală sau parțială a fluxului de sânge către creier, ducând la deteriorarea temporară sau permanentă a neuronilor. Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate severă și a doua cauză de deces la adulți.
Sărbătorirea Zilei Mondiale a AVC-ului are ca scop prevenția. Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală.
De ce există Ziua Mondială a AVC-ului?
Organizația Mondială a AVC-ului a organizat primul eveniment de acest tip în 2006. Misiunea acestei organizații este de a promova cercetarea și educația pentru a îmbunătăți tratamentul victimelor accidentului vascular cerebral din întreaga lume.
Cu cât există mai multe informații, cu atât pacienții vor fi tratați mai repede, procentul de dizabilități asociate scăzând. Evenimentul își propune să evidențieze factorii de risc asociați, majoritatea fiind prevenibili.
Sintagma „timpul salvează creierul” face aluzie la pierderea funcției neuronale din cauza întârzierii tratamentului. Creierul are aproximativ 120 de milioane de neuroni. În cazul unui accident vascular cerebral, în doar 1 minut, aproape 2 milioane dintre aceste celule se pierd.
În fiecare oră în care pacientul nu este tratat, creierul său îmbătrânește 11 ani. Reducerea funcției neuronale este ireversibilă și este ceea ce provoacă dizabilități ulterioare.
Ce este accidentul vascular cerebral?
Cunoscut și ca apoplexie, AVC-ul este o pierdere a funcției creierului ca urmare a întreruperii totale sau parțiale a fluxului sanguin către acesta. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), accidentul vascular cerebral este un sindrom clinic care se dezvoltă rapid din cauza unei tulburări focale a funcției creierului de origine vasculară.
Accidentele cerebrale sunt clasificate în două grupe:
- Ischemice
- Hemoragice
Compromiterea aprovizionării cu sânge a creierului are ca rezultat afectarea funcției cerebrale. Manifestările clinice vor depinde de zona și dimensiunea leziunii, precum și de durata întreruperii circulației normale.
Simptome
Simptomele prezente în accidentul vascular cerebral sunt multiple și variabile. Majoritatea sunt neurologice și apar rapid. Cele mai frecvente sunt următoarele:
- O pierdere bruscă a forței, amorțeală sau parestezie la nivelul feței sau al extremităților. Pierderea forței poate afecta o corpului sau întregul corp. Cea mai frecventă problemă este deviația comisurii labiale.
- Confuzie sau dificultăți de înțelegere sau vorbire
- Probleme de vedere, orbire sau vedere dublă
- Dureri de cap neașteptate și neobișnuite, de mare intensitate și fără o cauză aparentă
- Pierderea bruscă a echilibrului sau probleme la mers
- Scăderea sensibilității pielii
Oricare dintre aceste simptome trebuie raportate imediat departamentului de urgență.
Factori de risc asociați cu accidentul vascular cerebral
Persoanele care fumează, suferă de hipertensiune arterială sau diabet sau au colesterolul ridicat sau obezitate prezintă un risc mai mare de a suferi un accident vascular cerebral. De exemplu, cei care suferă de obezitate au un risc cu până la 12% mai mare decât restul populației.
Alte riscuri asociate sunt prezența aritmiilor cardiace, consumul de alcool și stilul de viață sedentar. Prin urmare, este clar că accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite în până la 90% din cazuri.
Măsurile imediate sunt următoarele:
- Exerciții fizice executate regulat
- Alimentație adecvată
- Eliminarea consumului de alcool și tutun
- Controlul factorilor de risc cardiovascular
Aflați mai mult: Primul ajutor în caz de AVC
Tratamentul precoce este cheia
Acțiunea rapidă în faza acută îmbunătățește prognosticul.
Tratamentul accidentului vascular cerebral va depinde de caracteristicile pacientului. Tromboliticele sunt folosite pentru a subția sângele și pentru a crește fluxul sanguin în cazul bolii cerebrovasculare ischemice.
După ce fluxul sanguin este restabilit, urmează reabilitarea. Această boală este principalul generator de dizabilități fizice și cognitive. Aproximativ un sfert dintre pacienții care suferă un accident vascular cerebral rămân grav afectați pe termen lung.
AVC-ul este a doua cauză de demență la nivel mondial.
Managementul factorilor de risc, împreună cu utilizarea statinelor pentru a scădea nivelul colesterolului și a preveni ateroscleroza și a agenților antiplachetari este cheia prevenției la pacienții cu risc vascular. Dacă există o patologie care crește posibilitatea de tromboembolism, se recomandă adăugarea de anticoagulante.
Recomandăm: 5 măsuri pentru a preveni un AVC
Ziua Mondială a AVC-ului – timpul este prețios
În 2022, Ziua Mondială a AVC-ului a pus accentul pe importanța cunoașterii simptomelor. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la femei și a doua cauză de deces la bărbați. Ele sunt, de asemenea, o cauză de dizabilitate. Mai mult de un sfert dintre pacienții cu AVC vor rămâne cu sechele grave.
Aproximativ jumătate dintre pacienți dezvoltă demență după AVC.
Cunoașterea simptomelor permite diagnosticul în timp util. O parte a feței se strâmbă sau există o pierdere a forței sau a senzațiilor pe o parte a corpului. Problemele de vorbirea sau înțelegere și tulburările de vedere sunt, de asemenea, alarmante.
Cereți-i persoanei în cauză să zâmbească, să ridice brațele sau să răspundă la întrebări simple. Eșecul în efectuarea acestor sarcini simple impune acțiunea rapidă. Cel mai important este să sunați la serviciul de urgență.
Exercițiile fizice regulate, evitarea consumului de alcool și tutun și o alimentație adecvată vă vor ajuta să evitați AVC-ul. Fiecare minut contează!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Benavides B, Sánchez V, Álvarez M, Manzano P, Zambrano J. Diagnóstico, imagenología y accidente cerebrovascular. Enferm Inv (Ambato). 2018; 3(Sup.1):77-83. Disponible en https://dialnet.unirioja.es/descarga/articulo/6282836.pdf
- Castilla-Guerra, Luis, María Del Carmen Fernandez-Moreno, and Colmenero Camacho MÁ. “Has the paradigm of stroke prevention changed in patients with diabetes?.” Atencion Primaria 52.7 (2019): 508-509.
- Giménez R, et al. Abordaje del accidente cerebrovascular. Información Terapéutica del Sistema Nacional de Salud 2002;26(4). Disponible en https://www.sanidad.gob.es/biblioPublic/publicaciones/docs/200204_1.pdf.
- Gutiérrez-Zúñiga, R., B. Fuentes, and E. Díez-Tejedor. “Ictus isquémico. Infarto cerebral y ataque isquémico transitorio.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.70 (2019): 4085-4096.
- Moyano A. El accidente cerebrovascular desde la mirada del rehabilitador. Rev Hosp Clin Univ Chile 2010;21. Disponible en https://redclinica.cl/Portals/0/Users/014/14/14/Publicaciones/Revista/accidente_cerebrovascular_desde_mirada_rehabilitador.pdf.
- Word Stroke Organization. Get Ready for World Stroke Day 2022 – The Power of Saving #Precioustime. Disponible en https://www.world-stroke.org/news-and-blog/blogs/get-ready-for-world-stroke-day-2022-the-power-of-saving-precioustime.