Ce este fistula gastrointestinală și ce o provoacă?
O fistulă apare atunci când se formează o legătură între un organ și o altă structură, de obicei ca urmare a unor leziuni. Fistula gastrointestinală este foarte frecventă la pacienții cu boala Crohn. Până la 35% dintre aceștia dezvoltă cel puțin una la un moment dat în viață.
Acest tip de problemă de sănătate este tipic la pacienții care au suferit o procedură chirurgicală abdominală. Conform studiilor, până la 85% din fistule apar ca efect secundar al acestor practici. Dacă vrei să afli totul despre fistulele gastrointestinale și despre cum pot fi tratate, ai ajuns în locul potrivit!
Tipuri de fistule gastrointestinale
Studiile științifice clasifică fistulele în funcție de locul de apariție. Acestea sunt externe sau interne. Fistulele interne leagă două organe, în timp ce fistulele externe comunică direct sau indirect cu suprafața corpului. În plus, în funcție de numărul de conexiuni pe care le generează, ele pot fi simple sau complexe.
În funcție de locul de apariție, există 4 tipuri de fistule gastrice:
- Esofagiene, gastrice și duodenale
- În intestinul subțire
- În colon
- Oricare dintre cele de mai sus care implică un defect de perete mai mare de 20 de centimetri pătrați
Fistulele, fiind deschideri, permit scurgerea lichidelor prezente în tractul gastrointestinal. Pe baza acestui parametru, o fistulă poate avea debit scăzut (drenează mai puțin de 500 mililitri pe zi) sau debit mare (drenează mai mult de 500 mililitri pe zi).
Fistula gastrointestinală: care sunt simptomele?
Portalul Drugs.com indică unele dintre cele mai frecvente simptome ale prezenței unei fistule gastrointestinale. Printre acestea găsim următoarele:
- Dureri abdominale sau indigestie gazoasă
- Diaree
- Pierdere în greutate, greață și vărsături
- Arsuri la stomac
- Lichid care se scurge printr-o leziune din abdomen
Având o fistulă internă, pacientul poate prezenta sângerări rectale, infecții în sânge, malabsorbție a nutrienților, deshidratare și agravarea problemelor de sănătate adiacente. În schimb, unele fistule nu generează simptome; totul depinde de parametrii menționați mai sus și de starea de sănătate a individului.
Posibile complicații
Dacă pacientul suferă de sângerări rectale abundente, vărsături necontrolate și greață sau abdomen mărit, trebuie să solicite ajutor medical de urgență. Unele fistule pot pune viața în pericol dacă sunt asociate cu o infecție bacteriană a țesutului din jur.
În ciuda progreselor din medicină, studiile arată că 25 până la 50% dintre pacienții cu fistule enterocutanate mor. Totuși, aceste date nu sunt întocmai corecte, întrucât ne referim la persoanele care au deja o stare de sănătate precară.
Principalele cauze ale fistulelor gastrointestinale
Studiile medicale explorează principalele cauze ale fistulei gastrointestinale. Îți vom prezenta pe scurt concluziile lor în rândurile următoare.
Proceduri chirurgicale
După cum am menționat mai sus, 75-85% dintre fistulele gastrointestinale sunt rezultatul unei complicații apărute în urma unei intervenții chirurgicale abdominale. Este dificil să menționăm o valoare specifică, deoarece lucrurile depind de mulți factori, dar toți cercetătorii sunt de acord cu un lucru: mai mult de jumătate dintre fistule apar în perioada postoperatorie.
Boli diverticulare
Apariția diverticulilor care afectează intestinul gros poate declanșa și apariția fistulelor. Acestea sunt conexiuni cu organele intra-abdominale (vezica urinară, de exemplu).
Boala Crohn
Boala Crohn provoacă inflamații cronice prelungite ale anumitor părți ale tractului digestiv. Acest lucru duce la dureri abdominale, febră, oboseală, constipație și scaun cu sângerări. Până la 35% dintre persoanele cu această patologie dezvoltă fistule.
Procese maligne
Apariția tumorilor canceroase în intestin și în organele adiacente generează procesele de fistulizare. Extinderea radială a unei mase în mucoasa tractului digestiv și distrugerea țesutului normal promovează această conexiune.
Cum poate fi diagnosticată fistula gastrointestinală
Biblioteca Națională de Medicină din Statele Unite enumeră unele dintre cele mai eficiente metode de diagnostic pentru detectarea unei fistule gastrointestinale. Acestea includ următoarele:
- Esofagografie: o serie de radiografii efectuate pentru a evalua starea esofagului, a stomacului și a intestinului subțire. Se efectuează o căutare directă a fistulei.
- Clismă cu bariu: o radiografie specială a intestinului gros, care include colonul și rectul.
- Scanare CT: acest instrument este utilizat pentru a analiza abdomenul și a detecta fistulele dintre ansele intestinale sau zonele în care au apărut infecții.
- Fistulogramă: folosește o formă de radiografie în timp real, numită fluoroscopie, și material de contrast (pe bază de bariu) pentru a genera imagini ale unui pasaj anormal în interiorul corpului.
Deși toate metodele de diagnostic sunt utile, fistulograma este tehnica care oferă cele mai relevante informații medicale. Datorită fistulogramei, pe lângă detectarea fistulei în sine, medicii pot evalua starea leziunii și extinderea acesteia.
Tratamente disponibile
Există două variante de tratament: conservator și chirurgical. În primul caz, medicii prescriu antibiotice pentru a preveni dezvoltarea infecțiilor bacteriene severe. În plus, dacă fistula este rezultatul bolii Crohn, pacientul trebuie să primească medicamente imunosupresoare.
Alte abordări conservatoare includ utilizarea lipiciului cu fibrină pentru a închide fistula într-un mod minim invaziv. În timp ce se vindecă, pacientul primește nutriție intravenoasă. Rata de succes a acestei abordări nu este foarte mare. De obicei, urmează excizia chirurgicală a zonei afectate.
Fistula gastrointestinală: o complicație a unei probleme de bază
În concluzie, fistula gastrointestinală este o problemă clinică dificil de abordat. De obicei, apare ca efect secundar al unei complicații anterioare, fie o intervenție chirurgicală, fie o boală a intestinelor.
Prin urmare, prognosticul depinde de problema primară de sănătate și de situația personală a pacientului. Calitatea vieții este foarte afectată și depinde de tratamentele de bază pe care le urmează pacientul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Falconi, M., & Pederzoli, P. (2001). The relevance of gastrointestinal fistulae in clinical practice: a review. Gut, 49(suppl 4), iv2-iv10.
- Cadena, M., Vergara, A., & Solano, J. (2005). Fístulas gastrointestinales en abdomen abierto (fístulas enterostómicas). Revista Colombiana de Cirugía, 20(3), 150-157.
- Fístula gastrointestinal, drugs.com. Recogido a 6 de febrero en https://www.drugs.com/cg_esp/f%C3%ADstula-gastrointestinal.html
- Farooqi, N., & Tuma, F. (2020). Intestinal Fistula. StatPearls [Internet].
- Fístula gastrointestinal, medlineplus.gov. Recogido a 6 de febrero en https://medlineplus.gov/spanish/ency/article/001129.htm#:~:text=Es%20una%20abertura%20anormal%20en,piel%20se%20denominan%20f%C3%ADstula%20enterocut%C3%A1nea.
- Martínez-Ordaz, J. L., Luque-de León, E., Román-Ramos, R., Juárez-Oropeza, M. A., & Méndez-Francisco, J. D. (2013). Factores de riesgo y evolución de fístulas enterocutáneas posterior a cierre de ostomías terminales. Cirugía y Cirujanos, 81(5), 394-399.