Ce este și ce nu este gândirea critică?

Gândirea critică ne permite să emitem judecăți rezonabile și imparțiale. Ce este mai exact și cum se dezvoltă?

Scris și verificat de filosoful Maria Alejandra Morgado Cusati.

Ultima actualizare: 22 februarie, 2023

Gândirea critică este o calitate foarte apreciată în zilele noastre. Cu atâta dezinformare în lume, devine necesar să punem la îndoială tot ceea ce ni se spune și să ne bazăm argumentele pe dovezi solide. Cu alte cuvinte, este abilitatea de a ne „angaja în gândire reflexivă și independentă” și de a înțelege legătura logică dintre idei. Cum să dezvoltăm gândirea critică?

Ce este gândirea critică?

Gândirea critică presupune analiza structurii și consistenței argumentelor, astfel încât acestea să aibă baze solide și veridice. Este o mentalitate reflexivă și rațională, care pune la îndoială informațiile primite pentru a adopta o poziție mai rezonabilă și lipsită de părtinire.

În acest sens, se leagă de scepticism, deoarece îi determină pe oameni să nu accepte informațiile pe care le primesc fără a pune la îndoială veridicitatea lor. Cu toate acestea, trebuie clarificat faptul că nu este vorba de a nu crede în nimic și de a fi împotriva tuturor. Mai degrabă, este capacitatea de a dezvolta propriul punct de vedere pe baza verificării datelor.

Caracteristicile gândirii critice

Pentru a înțelege mai bine în ce constă gândirea critică, mai jos vom aborda principalele sale caracteristici.

• Este un tip de gândire conștientă și voluntară.
• Se dezvoltă prin practică.
• Este o procedură, nu o credință, în care individul analizează informațiile, pune sub semnul întrebării veridicitatea lor și trage concluzii bine întemeiate.
• Implică a lăsa deoparte erorile și părtinirile pentru a descoperi un adevăr cât mai justificat și rezonabil posibil.
• Informațiile adevărate sunt susținute de surse de încredere, informații și dovezi.
• Reprezintă o modalitate de interpretare a realității bazată pe argumente logice.
• Implică o ordine logică a ideilor.
• Urmărește obiectivitatea. Prin urmare, lasă deoparte elementele subiective și persuasive pe care alți oameni le introduc în analiza informațiilor.
• Nu încearcă să omogenizeze cunoștințele. Mai degrabă, încearcă să adune informații dintr-o mare varietate de surse de încredere.

Abilități necesare pentru gândirea critică

De ce abilități avem nevoie pentru a dezvolta gândirea critică?

1. Gândire flexibilă

Pentru a dezvolta gândirea critică este important să ne putem îndoi de informațiile pe care le primim. Trebuie să știm să acceptăm perspectivele diferite. Prin urmare, flexibilitatea și deschiderea sunt esențiale pentru a evita dogmele și naivitatea.

2. Capacitate de reflexie

Trebuie să avem capacitatea de a gândi cu atenție și atent argumentele, astfel încât să putem avea o cunoaștere mai profundă a informațiilor, precum și a implicațiilor pe care acestea le pot avea.

3. Curiozitate și motivație

Dacă informațiile primite contează pentru noi sau sunt semnificative, vom avea o motivație mai mare să punem la îndoială veridicitatea și să investigăm fundamentele lor.

Acest lucru nu înseamnă că nu putem fi critici față de o problemă de care nu ne pasă. Însă, în acest din urmă caz, este mai puțin probabil să fim interesați să găsim răspunsul corect.

4. Raționament logic

Logica este un instrument excelent pentru dezvoltarea gândirii critice. Ne permite să vedem mai clar erorile și părtinirile care adesea trec neobservate. Multe cursuri tradiționale de gândire critică includ noțiuni de logică.

5. Metacogniția

O altă capacitate care contribuie la dezvoltarea gândirii critice este abilitatea de autoevaluare și autoreglare. De exemplu, dacă suntem capabili să ne sporim capacitatea de atenție și concentrare, vom putea să analizăm informațiile pe care le primim într-un mod mai bun.

Cum să-ți dezvolți gândirea critică?

Dezvoltarea gândirii critice este decisivă pentru multe domenii ale vieții. De exemplu, joacă un rol important în viața academică. Din fericire, există câteva strategii pentru a o îmbunătăți.

Încurajează deschiderea minții

Nu toată lumea împărtășește aceeași perspectivă asupra realității. Fiecare persoană interpretează faptele și emite judecăți bazate pe experiența, educația, cultura și trăsăturile sale. Prin urmare, nu putem pretinde că versiunea noastră este singura, cu atât mai puțin cea mai exactă.

Ideal este să fim deschiși să ascultăm și alte poziții și, pe baza acestora, să tragem concluzii în concordanță cu realitatea. O modalitate bună de a începe este să cunoaștem și alte culturi și să încercăm să înțelegem rațiunea din spatele credințelor lor.

Participă la discuții

Dezbaterile sunt o modalitate excelentă de a promova gândirea critică, deoarece ne permit să confruntăm diverse opinii pe o anumită temă, să ne prezentăm punctul de vedere și să analizăm fundamentele ideilor.

Exersează empatia

Este esențial să avem capacitatea de a ne pune în pielea celuilalt pentru a înțelege cu adevărat punctul de vedere al acestuia, fără a judeca sau a încerca să ne impunem.

Analizează mai multe surse

Analiza textelor, știrilor, videoclipurilor, filmelor, imaginilor și altor materiale ne ajută să dezvoltăm acest tip de gândire, deoarece ne permite să reflectăm dincolo de ceea ce ni se prezintă la prima vedere.

Un exercițiu util este compararea știrilor din două surse diferite și analizarea argumentelor pe care fiecare le folosește pentru a susține informațiile prezentate.

Pune la îndoială stereotipurile

Societatea a dezvoltat o mulțime de stereotipuri greșite. De exemplu, a crede că bătrânii sunt neproductivi, dependenți și bolnavi este o părtinire care determină în mare măsură tratamentul pe care îl primesc acești oameni. Dar, când analizăm acest lucru, ne dăm seama că nu trebuie să fie adevărat. Dimpotrivă, mulți oameni în vârstă s-au dovedit a fi independenți, sănătoși și productivi.

Investighează amănunțit informațiile primite

Un fenomen destul de comun este acceptarea unui discurs ca fiind adevărat doar pentru că vorbitorul reprezintă o autoritate. Totuși, aceasta este o atitudine care este departe de gândirea critică, întrucât nu am analizat veridicitatea și validitatea argumentelor prezentate.

Din acest motiv, oricât de demnă de încredere este persoana care ne oferă informația, un adevărat gânditor critic se va îndoi de date și va investiga pe cont propriu veridicitatea afirmațiilor.

Ce nu este gândirea critică

Pentru a încheia și a evita confuzia, dorim să clarificăm ce nu este gândirea critică. A gândi critic nu înseamnă a raționa negativ sau cu predispoziție spre a găsi defecte.

Mai degrabă, este un proces neutru și imparțial care ne permite să evaluăm opiniile și afirmațiile cât mai obiectiv posibil. Nu implică înlocuirea sau minimizarea sentimentelor sau emoțiilor.

Nu trebuie să confundăm gândirea critică cu capacitatea de a convinge. Argumentele persuasive se îndepărtează de obiectivitate deoarece fac apel la autoritate, emoții și alte tactici greșite pentru a-i face pe alții să creadă că informațiile prezentate sunt adevărate.