Chirurgia pentru boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) afectează aproximativ 15% din populație. Tulburarea produce simptome supărătoare care influențează calitatea vieții pacienților. În ce constă chirurgia pentru boala de reflux gastroesofagian?
Deși tratamentul medicamentos este adesea eficient, există pacienți care au nevoie de intervenții chirurgicale. Tratamentul chirurgical nu este varianta cea mai solicitată și nici cea mai indicată. Reprezintă o alternativă pentru un anumit grup de pacienți, atât timp cât evaluarea tabloului clinic este completă și există suficiente studii complementare.
Chirurgia pentru boala de reflux gastroesofagian: când este o opțiune?
Aproximativ 10% dintre pacienții cu boală de reflux gastroesofagian sunt supuși unei intervenții chirurgicale. Acest procent este aparent scăzut, dar are câteva explicații importante. În primul rând, ca orice procedură chirurgicală, prezintă un risc care trebuie analizat cu atenție. Din acest motiv, unii medici se sfiesc să menționeze această opțiune.
Un alt motiv pentru a explica numărul mic de pacienți operați este severitatea bolii. Peste 70% dintre persoanele cu această tulburare au simptome ușoare. Deci, este puțin probabil ca un medic să ia în considerare o opțiune chirurgicală.
În plus, mulți dintre pacienții cu BRGE iau medicamente pe cont propriu, fără a merge la medic. Simptomele se ameliorează după consumul de antiacide sau protectori gastrici, care se vând fără prescripție medicală.
Citiți mai mult: Cum să previi refluxul acid din timpul nopții
Chirurgia pentru boala de reflux gastroesofagian: indicații
Este important de menționat că, până în prezent, studiile propun intervenția chirurgicală ca opțiune doar în cazuri specifice. De asemenea, evaluarea atentă și individualizată ar trebui să fie întotdeauna o prioritate.
Printre indicațiile pentru operația antireflux acid se numără următoarele:
- Pacienți la care, la întreruperea tratamentului, simptomele reapar
- Cazuri în care se constată complicații, cum ar fi esofagita, ulcerul sau strictura esofagiană și esofagul Barrett
- Persoane care nu doresc să consume medicamente pe termen lung
- Tineri cu recidive frecvente
- Prezența herniei hiatale
Deși în majoritatea cazurilor intervenția chirurgicală antireflux pare să amelioreze simptomele, anumiți pacienți vor avea nevoie în continuare de medicamente. Un exemplu sunt acele persoane ale căror simptome apar la culcare.
Analize recomandate pentru intervenția chirurgicală
Diagnosticul de BRGE este clinic. Acesta se bazează pe simptomele caracteristice bolii (arsuri la stomac, regurgitații, eructații, halitoză și chiar tuse).
Printre analizele complementare se numără următoarele:
- Evaluarea funcției esofagiene prin manometrie
- Măsurarea ambulatorie a pH-ului (pHmetria)
- Studii radiologice
- Endoscopie
Unii autori propun stabilirea diagnosticului în cazul în care se constată modificări anatomice caracteristice refluxului gastroesofagian. Acestea sunt vizibile doar prin endoscopie și biopsie a mucoasei esofagiene.
Considerații importante
Unii pacienți cu BRGE nu sunt candidați pentru operație. Din acest motiv, informațiile trebuie adaptate la condițiile individuale ale fiecărei persoane, fără a generaliza. Printre situațiile cu cea mai mică rată de succes chirurgical se numără următoarele:
- Asocierea patologiilor psihiatrice, cum ar fi bulimia nervoasă și depresia majoră
- Ameliorarea alterărilor mucoasei esofagiene cu medicamente
- Obezitate, mai ales când este severă
- pHmetria cu valori normale
- Prezența unei tulburări motorii severe a esofagului
- Persoanele cu simptome atipice de BRGE
În ce constă chirurgia pentru boala de reflux gastroesofagian?
Deși există diferite tehnici chirurgicale, scopul tuturor este de a restabili funcționarea normală a sfincterului esofagian inferior. Cea mai utilizată tehnică este fundoplicatura, ce se poate face atât prin abord abdominal, cât și prin torace. Chirurgul poate opta pentru o incizie (laparotomie) sau utilizarea laparoscopiei.
Fundoplicația Nissen și Toupet
Tehnica cu cea mai mare rată de succes este Nissen. Chirurgul încearcă să creeze o valvă pentru a controla refluxul gastroesofagian. El folosește fundul stomacului pentru a înconjura complet esofagul.
În fundoplicația Toupet, nu se creează un inel complet. Procedura este recomandată pacienților care prezintă și tulburări de motilitate esofagiană.
Alte opțiuni chirurgicale
Există și alte tehnici mai puțin utilizate, cu rate de succes mai mici. Ele încearcă să normalizeze funcția sfincterului esofagian inferior pentru a evita refluxul constant.
Printre acestea se numără următoarele:
- Gastroplastie endoscopică
- Ablație cu radiofrecvență
- Injectarea anumitor substanțe
Au fost propuse și tehnici minim invazive. Ele constituie o opțiune de tratament promițătoare: brățara magnetică cardiacă și stimularea electrică a sfincterului esofagian inferior. Totuși, sunt necesare mai multe studii în acest sens.
Ce complicații are chirurgia pentru boala de reflux gastroesofagian?
La fel ca în cazul oricărei alte proceduri chirurgicale, există și riscuri. Printre acestea se numără hemoragia, tromboembolismul și infecțiile. Există și complicațiile specifice abordării folosite:
- Retenție de aer
- Perforație esofagiană sau gastrică
- Durere la consumul de alimente (disfagie)
- Emfizem mediastinal sau subcutanat
- Incapacitatea de a vomita
- Leziuni hepatice sau la nivelul splinei
- Pneumotorax
Avantajele intervenției chirurgicale pentru boala de reflux gastroesofagian
În concluzie, deși chirurgia antireflux este o procedură care trebuie evaluată cu atenție, ea reprezintă o opțiune de tratament valabilă pentru anumiți pacienți. Este important de subliniat faptul că eficacitatea abordării este similară cu cea a medicamentelor. Cu toate acestea, opțiunea chirurgicală are avantajul suplimentar de a nu provoca efecte adverse pe termen lung.
Intervenția chirurgicală previne leziunile esofagiene produse de prezența constantă a acidului gastric pe pereții organului. Este cazul esofagului Barrett, cu risc de a evolua spre adenocarcinom.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Acosta, M. A. G., & González, S. M. (2001). Antiesophageal reflux surgery. Revista de la Facultad de Medicina UNAM, 44(2), 55-57.
- Badillo, R., & Francis, D. (2014). Diagnosis and treatment of gastroesophageal reflux disease. World journal of gastrointestinal pharmacology and therapeutics, 5(3), 105.
- Braghetto, I., Korn, O., Valladares, H., Silva, J., & AZABACHE, V. (2010). Indicaciones de cirugía antirreflujo:¿ Buenos y malos candidatos para la cirugía? Revisión bibliográfica y experiencia personal. Revista médica de Chile, 138(5), 605-611.
- Borstnar, C. R., & López, F. C. (Eds.). (2020). Farreras Rozman. Medicina Interna. Elsevier Health Sciences.
- Csendes, A., Díaz, J. C., Burdiles, P., & Maluenda, F. (2016). Detalles técnicos y morbimortalidad de la fundoplicatura de Nissen laparoscópica en 503 pacientes con reflujo gastroesofágico. Revista chilena de cirugía, 68(2), 143-149.
- Ganz, R. A. (2016). A review of new surgical and endoscopic therapies for gastroesophageal reflux disease. Gastroenterology & Hepatology, 12(7), 424.
- Moore, M., Afaneh, C., Benhuri, D., Antonacci, C., Abelson, J., & Zarnegar, R. (2016). Gastroesophageal reflux disease: a review of surgical decision making. World journal of gastrointestinal surgery, 8(1), 77.
- Violante, F. T. (2011). La cirugía antirreflujo, ¿está subutilizada?. Cirujano General, 33(S1), 61-62.