Dependența de opioide: de ce apare?
Dependența de opioide a devenit o problemă mondială în anul 1980, atunci când oamenii au început să utilizeze aceste tipuri de medicamente după bunul plac. Dependența implică atât pacienții, cât și specialiștii din domeniul sănătății.
Utilizarea continuă a unei substanțe poate duce la dependență și principala sa caracteristică este constrângerea puternică de a o consuma. Oamenii își pierd capacitatea de a controla utilizarea substanței menționate în ciuda consecințelor sale dăunătoare. Dependența de opioide este o boală cronică cu recidivă frecventă. Deseori, duce la o creștere semnificativă a șanselor de deces.
Există întotdeauna o dilemă cu privire la utilizarea opioidelor atunci când se prescrie un regim terapeutic analgezic pe baza acestora. Dilema apare atunci când sunt evaluate efectele pozitive ale acestor medicamente asupra reducerii durerii în comparație cu cele negative – inclusiv dependența sau supradozajul.
În plus, riscul apariției unei dependențe de opioide crește foarte mult atunci când medicamentele sunt utilizate în scopuri recreative și fără prescripție medicală. Nu contează dacă o persoană consumă doze mari sau le administrează pe alte căi decât cele recomandate. Acest risc se agravează atunci când iei aceste substanțe împreună cu băuturi alcoolice.
Interesant este faptul că medicii au fost mai precauți atunci când au prescris aceste tipuri de medicamente înainte de anul 1980. Companiile au publicat articole cu dovezi științifice neclare în care au afirmat siguranța acestor medicamente. Tocmai acest lucru a promovat consumul lor după bunul plac.
Citește mai mult:
Dependența de opioide: de ce apare?
Consumul de opioide afectează sistemul dopaminergic al creierului, care este responsabil de controlul concentrațiilor de dopamină. Aceasta este substanța implicată în numeroase procese ce au loc în tot corpul. Stimularea repetată modifică plasticitatea creierului.
Plasticitatea este una dintre caracteristicile principale ale creierului uman. Această caracteristică este exact ceea ce îi permite recuperarea și restructurarea. Neuroplasticitatea permite neuronilor să se regenereze atât anatomic, cât și funcțional și să formeze noi conexiuni.
Dacă apare ceva care afectează plasticitatea creierului, autocontrolul se diminuează atunci când vine vorba de obținerea și consumul compulsiv de anumite substanțe. Această constrângere de a căuta și consuma o substanță este ceea ce noi cunoaștem ca dependență.
Caracteristicile dependenței de opioide
Opiaceele declanșează atât efecte pozitive, cât și negative. Cele pozitive se datorează euforiei pe care o produc. Cele negativele sunt o consecință a ameliorării durerii fizice și emoționale (cauzate de evenimente stresante sau traumatice).
Persoanele cu o tulburare mintală devin mai vulnerabile după administrarea de opioide. Există studii care confirmă aceste afirmații. Aproximativ 90% dintre persoanele cu dependență de opioide au o tulburare psihică. Cele mai frecvente sunt:
- Tulburări depresive majore
- Alcoolism
- Tulburări de personalitate antisociale
- Tulburări de anxietate
Stimularea pe care opioidele o produc în sistemul de recompensă al creierului este principalul motiv pentru care oamenii consumă medicamentele în mod repetat. Acest lucru este valabil mai ales în primele etape ale dependenței. Cu toate acestea, constrângerea de a folosi opioide dincolo de plăcerea pe care ele o oferă apare în timp. Această constrângere este direct legată de toleranță și dependență.
Așa cum am spus mai sus, riscul de dependență crește și atunci când utilizezi opioidele în alte scopuri decât cele pentru care au fost prescrise, fie în doze mai mari, fie printr-o altă cale de administrare decât cea orală. O altă modalitate de utilizare abuzivă a opioidelor este consumarea lor împreună cu alte substanțe sau alcool. Toate aceste substanțe pot interacționa sinergic, crescând riscul de supradozaj.
Citește mai mult:
Concluzie
Dependența de opioide este strâns legată de activarea repetată a sistemului dopaminergic al creierului, care afectează plasticitatea acestui organ. Ca urmare, autocontrolul se diminuează atunci când sunt utilizate aceste medicamente.
Este esențial ca medicii să fie instruiți cu privire la utilizarea corectă a acestor medicamente. În plus, campaniile antidrog sunt esențiale pentru a preveni astfel de probleme.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Hunt, S. P., & Urch, C. E. (2007). Dolor, opioides y adicción. In Wall y Melzack. Tratado del Dolor. https://doi.org/10.1016/b978-84-8174-949-6.50023-x
- Celaya Lecea, M. C., & Malón Musgo, M. M. (2014). Opioides en el tratamiento del dolor crónico no oncológico. Boletín de Información Farmacoterapéutica de Navarra.
- O´Brien, C. P. (2006). Adicción y abuso de drogas. In Las bases farmacológicas de la terapeútica.
-
Kolodny, A., Courtwright, D. T., Hwang, C. S., Kreiner, P., Eadie, J. L., Clark, T. W., & Alexander, G. C. (2015). The prescription opioid and heroin crisis: a public health approach to an epidemic of addiction. Annual review of public health, 36, 559-574.
- ¿Soy vulnerable a la adicción de opioides?. (2018). Retrieved 23 April 2020, from https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/prescription-drug-abuse/in-depth/how-opioid-addiction-occurs/art-20360372
-
Kuehn, B. M. (2007). Opioid prescriptions soar. Jama, 297(3), 249-251.
-
Ortiz, J. P., & Sesma, M. T. (1999). Mecanismos neurobiológicos de la adicción a drogas. Trastornos adictivos: Organo Oficial de la Sociedad española de Toxicomanías, 1(1), 13-21.
-
Sandí Brenes, S., & Sandí Esquivel, L. (2016). Dependencia a opioides y su tratamiento. Revista Clínica de la Escuela de Medicina de la Universidad de Costa Rica, 6(1), 87-92.
-
Serecigni, J. G. (2018). Epidemia de sobredosis relacionada con la prescripción de analgésicos opioides en Estados Unidos. adicciones, 30(2), 87-92.