Fosfatază alcalină ridicată: cauze, simptome și tratament
Fosfataza alcalină (AP) este o enzimă din organism a cărei funcție principală este de a elimina grupările fosfat, adică grupările chimice cu fosfor pe care le au moleculele din organism, precum nucleotidele, proteinele sau alcaloizii. De ce apare fosfatază alcalină ridicată?
Fosfatază alcalină ridicată pune pacientul într-o situație de hiperfosfatemie, deoarece, pe măsură ce apar mai multe enzime care elimină grupările de fosfat din molecule, acestea trec în sânge.
Ce este fosfataza alcalină?
După cum am menționat, fosfataza alcalină este o enzimă, o hidrolază, care se deplasează prin organism datorită sistemului sanguin. Este în ficat, în vezica biliară, în oasele în creștere, în rinichi și în sistemul intestinal, unde se acumulează cel mai mult.
După cum indică numele, fosfataza alcalină este mai eficientă în mediul alcalin, iar denumirea sa chimică este hidrolază monoester ortofosforică. Ea provine din degradarea normală a celulelor sanguine și a altor țesuturi.
Această enzimă îndeplinește un număr mare de funcții biologice. Printre acestea putem evidenția capacitatea sa de a facilita diagnosticarea bolilor și diferitelor afecțiuni pe care le vom vedea mai târziu.
Mai mult, are un rol important în calcificarea oaselor și a cartilajelor. Deși este încă în studiu, se crede că participă la procesul de resorbție osoasă prin îndepărtarea unui strat de fosfat.
Cu toate acestea, funcția sa principală în organism este de a efectua defosforilarea, adică de a elimina gruparea fosfat din diferite molecule din organism, cum ar fi proteinele.
Citiți mai mult: De ce să nu mănânci înainte de analize?
De ce apare fosfataza alcalină ridicată?
Cercetările recente indică faptul că există din ce în ce mai multe motive sau evenimente responsabile de creșterea fosfatemiei, situație care se declanșează atunci când avem fosfatază alcalină ridicată.
Există multe cauze care pot determina creșterea valorilor acestei enzime. Uneori, aceste valori cresc din alte motive decât bolile. Iată câteva dintre diferitele situații care pot declanșa fosfatază alcalină ridicată:
- Perioada de creștere: creșterea nivelului de fosfatază alcalină este considerată normală, fiind de până la trei sau patru ori peste valoarea de referință. La persoanele peste 60 de ani, o creștere de până la 30% din cauza involuției osoase este, de asemenea, normală.
- Sarcina: mai ales în al treilea trimestru.
- Hiperfosfatemia benignă familială: este o boală rară caracterizată prin prezența fosfatazei alcaline crescute la mai mulți membri ai aceleiași familii, în absența unei boli sau a unei cauze cunoscute de hiperfosfatemie.
În ceea ce privește bolile care pot determina creșterea nivelului acestei enzime, putem evidenția:
- Rahitism sau deficit de vitamina D, deficit de zinc, magneziu și proteine (malnutriție)
- Boli hepatice: cum ar fi hepatita, ficatul gras, obstrucția căilor biliare sau ciroza
- Probleme osoase: tumori, fracturi, boala Paget, osteomalacia sau osteomielita sunt câteva dintre exemplele de boli osoase care pot fi responsabile de această creștere a nivelului de fosfatază alcalină.
- Neoplasme: uneori, tumorile pot determina producerea de izoenzime tumorale, ceea ce afectează direct creșterea fosfatazei alcaline în organism. Acest fapt se observă în limfomul Hodgkin.
- Alte cauze: există și alte patologii capabile sa genereze o creștere a fosfatazei alcaline. Aceste boli includ insuficiența cardiacă și infecțiile bacteriene, cum ar fi mononucleoza.
Simptome asociate
Testul care se efectuează pentru a cunoaște nivelul fosfatazei alcaline este un test de sânge prescris de un medic. Această metodă este folosită pentru a detecta, printre altele, bolile legate de măduva osoasă sau de ficat.
Din fericire, acest test nu necesită nicio pregătire prealabilă. În plus, este un test sigur care nu generează complicații în afara durerii la locul injectării și posibile vânătăi.
Nivelurile normale de fosfatază alcalină sunt de 44 până la 147 UI/L (unități internaționale per litru de sânge). Când aceste niveluri cresc considerabil, apar problemele. Deoarece în majoritatea cazurilor motivele pentru care nivelurile acestei enzime cresc sunt problemele hepatice sau osoase, simptomele sunt:
- Slăbiciune fizică
- Greață și vărsături
- Deformare, alungire, durere și fracturi frecvente ale oaselor
- Urină de culoare închisă și scaune deschise la culoare
În afară de aceste simptome, este obișnuit să se observe pierderea poftei de mâncare, febră, dureri articulare sau icter (situație în care mucoasele corpului și ochii devin gălbui). Simptomele afectării ficatului sunt următoarele:
- Pierdere în greutate
- Slăbiciune și oboseală
- Creșterea neobișnuită a circumferinței abdominale
- Durere în cadranul superior drept al abdomenului
- Mâncărime constantă
Cum scădem nivelul fosfatazei alcaline?
Primul lucru care trebuie făcut este depistarea cauzelor care provoacă această creștere a concentrației enzimei pentru a primi cel mai adecvat tratament bolii.
Medicamentele (sau suplimente de vitamina D) sunt prescrise pentru a scădea nivelurile ridicate de fosfatază alcalină. În plus, utilizarea pilulelor contraceptive trebuie redusă, deoarece acestea afectează dezvoltarea oaselor. Sunt interzise medicamentele antiinflamatoare, antidepresivele, medicamentele psihoactive și antihipertensivele, printre altele.
Pe de altă parte, dieta trebuie să fie strictă, deoarece este un factor care poate ajuta foarte mult la scăderea nivelului de fosfatază alcalină. De exemplu, alegeți alimente bogate în vitamina D, precum peștele, laptele sau tonul și alimente care conțin cupru, precum nucile, avocado sau leguminoasele.
Activitatea fizică și exercițiile de întindere sunt foarte benefice în afecțiunile cardiovasculare și osoase; la fel și plaja timp de aproximativ 20 de minute în fiecare zi, deoarece este o modalitate excelentă de a sintetiza vitamina D.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Roth, H. ‐P, & Kirchgessner, M. (1979). Zur in vitro Aktivierung der alkalischen Phosphatase im Serum von unterschiedlichen mit Zink versorgten Ratten. Zentralblatt Für Veterinärmedizin Reihe A. https://doi.org/10.1111/j.1439-0442.1979.tb01369.x
- Afdhal NH. Diseases of the gall bladder and bile ducts. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Cecil Medicine. 24th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2011:chap 158.
- Berk P, Korenblat K. Approach to the patient with jaundice or abnormal liver tests. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Cecil Medicine. 24th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2011:chap 149.
- Martin P. Approach to the patient with liver disease. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Cecil Medicine. 24th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2011:chap 148.