Minciunile adolescenților: ce poți face?

Minciunile adolescenților sunt unul dintre lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe părinți. Există multe motive pentru care o persoană ar putea minți. Dar, în general, părinții se tem să se ocupe de această problemă din cauza complexității personalității unui tânăr care trece prin adolescență.

Primele întrebări

Cu ce anume minte? Nu spune adevărul? Ce ascunde? Ar trebui să-l confrunt pentru a-mi da seama dacă minte sau nu? Dar ce se întâmplă atunci când și părinții mint? Există minciuni grave și minciuni nevinovate? Sau toate au aceeași valoare, chiar și cele nesemnificative și inofensive? Acestea și alte întrebări ne vin în minte adesea atunci când ne confruntăm cu minciunile adolescenților.

Uneori, minciunile adolescenților sunt clare, evidente, iar alteori sunt foarte bine plănuite și complexe.

Citește mai mult:

Cum să identifici minciunile adolescenților

Minciunile adolescenților: rolul părinților

Așadar, de ce părinții nu pot vorbi cu copiii lor despre această problemă? Cum îi pot împiedica să mintă? Așa cum copiii nu sunt aduși pe lume de barză, nici minciunile nu sunt naturale. De fapt, ei își construiesc acest tipar comportamental în timp, ca o traiectorie.

În copilărie, cei mici confundă deseori realitatea cu fantezia și dau frâu liber imaginației. Poveștile lor nu sunt pe deplin adevărate, dar motivația este inocentă, iar acest tip de joc va dispărea atunci când copiii vor crește.

Problemele încep atunci când copilul înțelege că poate obține un beneficiu secundar prin minciună.

Minciunile adolescenților: posibile scenarii

De multe ori, minciuna apare din cauza restricțiilor severe în ceea ce privește ieșirile și permisiunile acordate de părinți. Sau poate că apare doar din cauza sentimentelor de vinovăție generate de diverse probleme, cum ar fi notele școlare proaste sau găsirea „accidentală” a unei țigări în rucsac.

Susana Molina Martin (2010) subliniază faptul că:

„Ca în orice etapă de dezvoltare, comportamentul adolescenților este determinat de factori fizici, psihologici și sociali.”

Centrele educaționale traversează o perioadă de adaptare la noile forme de interacțiune care apar în relațiile elevului cu mediul său.

În cercetările sale, autorul descrie comportamentul de simulare din timpul adolescenței și îl analizează ca urmare a nevoilor de supraviețuire a copilului în societatea din care face parte.

Când să fii îngrijorat de minciunile adolescenților?

Minciuna – dacă este ocazională – nu ar trebui să te îngrijoreze prea mult. Asigură-te doar că poți recunoaște anumite semne, astfel încât acest tip de comportament să fie excepția și nu regula. Trebuie să intervii atunci când minciunile adolescenților devin un obicei.

De ce adolescența?

Adolescența este etapa în care o persoană își caută identitatea (o căutare a autonomiei, a independenței care îi deosebește pe tineri de părinți). Există multe situații în care dorințele adolescentului nu coincid cu cele ale părinților săi. Prin urmare, acesta este scenariul perfect pentru apariția minciunilor.

Citește mai mult:

3 lecții de viață pentru adolescenți

În concluzie…

Minciunile unui adolescent pot arăta faptul că tânărul nu și-a găsit deocamdată calea și își caută identitatea.

Minciunile par deseori modalități ușoare de a ieși dintr-o încurcătură. Cu toate acestea, ele vor ieși la iveală la un moment dat și, prin urmare, se pot dovedi a fi dăunătoare.