Simptomele tulburărilor afective

La nivel global, aproximativ 280 de milioane de oameni suferă de depresie, una dintre cele mai frecvente tulburări afective. Este o patologie care provoacă un mare disconfort și interferează cu viața de zi cu zi. Să vedem ce caracteristici are această boală și care sunt simptomele tulburărilor afective!

Ce sunt tulburările afective?

Tulburările afective sunt cele care sunt legate de manifestări sau expresii disfuncționale sau extreme ale stărilor de spirit. Din acest motiv, sunt cunoscute și sub numele de tulburări de dispoziție.

Sunt obstacole în calea vieții de zi cu zi a unei persoane, afectând relațiile interpersonale și de muncă. Prin urmare, ele afectează sănătatea generală. Multe dintre aceste tulburări au comorbidități. De aici și importanța de a le acorda atenție și de a le aborda la timp pentru a preveni complexitatea situației.

Unele dintre cele mai frecvente tulburări afective sunt următoarele:

1. Tulburare depresivă
2. Tulburare bipolară
3. Distimie
4. Tulburări afective sezoniere
5. Ciclotimie

Citește și: Crizele de furie la adulți: cauze și sfaturi

Ce factori influențează tulburările afective?

Nu există un singur factor, ci mai degrabă un set de circumstanțe care include probleme biologice (un exces de cortizol pe o perioadă lungă de timp), probleme personale (nu toată lumea are aceleași reacții în aceleași circumstanțe) și experiențe de viață (de exemplu, stilul de viață parental), sociale și culturale, printre altele.

Anumite circumstanțe vitale, cum ar fi trecerea printr-un conflict, pot explica apariția acestor tulburări.

Simptomele tulburărilor afective

1. Tulburare depresivă

Se caracterizează printr-un sentiment de tristețe, gol și descurajare, pierderea interesului pentru lucrurile care obișnuiau să provoace plăcere și dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor, printre alte simptome. Pot exista și modificări ale corpului și ale somnului.

În unele cazuri, pot apărea gânduri suicidare. Depresia, pentru a fi diagnosticată ca atare, necesită prezența simptomelor timp de cel puțin 2 săptămâni.

2. Tulburare bipolară

După cum indică și numele, starea de spirit oscilează între doi poli: cel al maniei și cel al depresiei sau melancoliei. În primul caz, există euforie, entuziasm, o dispoziție excesiv de optimistă și gândire accelerată (tahipsihie). În timp ce episoadele maniacale sunt în desfășurare, pacientul se poate angaja într-un comportament social riscant și inadecvat.

În al doilea caz, este vorba despre a te simți descurajat, trist, fără speranță. Există tendința de a te izola, de a dormi prea mult și de a avea prea puțină energie pentru a desfășura orice activitate.

Din punct de vedere clinic, avem tulburare bipolară I și II. Tipul I se caracterizează prin prezența episoadelor maniacale. Tipul II se distinge prin hipomanie.

3. Distimie

Distimia este o stare de tristețe cronică. De exemplu, pacientul raportează că s-a simțit astfel „toată viața”. Unele dintre simptome sunt lipsa de speranță, lipsa de energie, stima de sine scăzută, insomnia și dificultățile în luarea deciziilor, printre altele.

4. Tulburare afectivă sezonieră

Tulburarea afectivă sezonieră este acea angoasă și tristețe care apare și coincide cu schimbarea anotimpului. Având mai puține ore de lumină solară în timpul zilei, există un element biologic subiacent care explica apariția tristeții.

5. Ciclotimie

Ciclotimia are suișuri și coborâșuri emoționale, dar nu sunt îndeplinite toate criteriile pentru a diagnostica tulburarea bipolară. De aceea, a fost creată această categorie specială.

Recomandăm: 7 alimente care îți îmbunătățesc dispoziția

Nu trebuie să stigmatizăm problemele de sănătate mintală

Abordarea timpurie a tulburărilor de dispoziție are un prognostic bun, deoarece prin diferite tratamente (psihoterapie și farmacologie) se pot obține îmbunătățiri notabile.

Mulți nu cer ajutor, deoarece există o concepție greșită stigmatizantă despre depresie sau orice altă tulburare de sănătate mintală. Bolnavii au nevoie de înțelegere, ajutor și empatie.

Prin psihoeducație și alungarea miturilor putem să prevenim și să detectăm problemele de sănătate mintală majore. De asemenea, putem oferi resurse pacienților pentru ca aceștia să aibă o calitate bună a vieții.