Culoarea secreției care însoțește tusea poate fi folosită în diagnosticul bolilor tractului respirator. Află ce înseamnă o tuse cu secreții verzi!
Ultima actualizare: 28 iulie, 2022
Ce se întâmplă când apare tusea cu secreții verzi?Este o infecție care trebuie tratată cu antibiotice? Acest lichid corporal este secretat de mucoasa sistemului respirator la mamifere și, conform surselor bibliografice, funcția sa este de a menține umiditatea tractului respirator.
În plus, secreția prinde și facilitează expulzarea agenților străini. Conține lizozime (substanțe antibacteriene) și anticorpi, așadar are proprietăți antimicrobiene. Oricât de ciudat ar părea, culoarea secreției relevă, în multe cazuri, natura patologiei pacientului.
Despre secrețiile asociate tusei și culorile lor
Oricât de neplăcut ar părea, înțelegerea culorii flegmei este esențială pentru a detecta diferite boli. Organizațiile medicale notează semnificația acestei variații:
Verde sau galben: indică bronșită, fibroză chistică, pneumonie și sinuzită.
Maro: bronșită, fibroză chistică, abces pulmonar (cavitate plină de puroi în plămâni), pneumonie și pneumoconioză (infiltrație pulmonară de substanțe minerale).
Alb: indică bronșită, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), insuficiență cardiacă congestivă și boala de reflux gastroesofagian (GERD).
Negru:infecție fungică (ciuperci în tractul respirator), abces pulmonar, pneumoconioză și consum de tutun.
Roșu: patologii care duc la sângerări interne ale tractului respirator, cum ar fi abcesele deja descrise, tuberculoza sau cancerul pulmonar.
Culoarea flegmei este reprezentativă pentru ceea ce sistemul imunitar încearcă să elimine din organism. O tuse însoțită de flegmă maro poate însemna, de exemplu, că pacientul a inhalat murdărie sau compuși minerali sau că există sânge uscat într-o anumită parte a tractului respirator.
O culoare roșie prezice o patologie îngrijorătoare în unele cazuri, deoarece poate reprezenta sângerări în anumite părți ale corpului în contact cu cavitatea nazală și gura. Dar ce înseamnă tusea cu secreții vezi? În continuare, îți oferim răspunsul.
Prezența tusei cu secreții vezi indică faptul că organismul luptă împotriva unei infecții. Paradoxal, această nuanță verzuie apare din cauza numărului mare de leucocite moarte și altor substanțe derivate din lupta împotriva virușilor și bacteriilor. Cele mai frecvente infecții care dau naștere acestei secreții verzi sunt următoarele:
Bronșita acută
Conform literaturii de specialitate, bronșita acutăeste cel mai frecvent diagnostic la persoanele cu tuse cu secreții verzi. În acest caz, este vorba despre o infecție de origine virală, întrucât rinovirusurile (cele ce provoacă răceala) sunt cauza în 90% din cazuri.
Deși nu este atât de frecvent, unele bronșite sunt cauzate de bacterii. Potrivit sursei citate mai sus, 32% dintre pacienții cu tuse ce se manifestă mai mult de două săptămâni sunt infectați cu bacteria Bordetella pertussis.
Ne confruntăm cu o patologie mult mai agresivă și mai gravă decât cea expusă anterior, întrucât este asociată cu un anumit risc de mortalitate (până la 1,33 la milionul de locuitori). Fundația pentru Fibroză Chistică (CFF) afirmă că această boală este ereditară și se caracterizează printr-o funcționare defectuoasă a glandelor exocrine.
Într-o situație normală, glandele produc mucus, salivă și alte fluide care ajută organismul să funcționeze normal. La pacienții cu fibroză chistică, acest mucus este prea gros, înfundând plămânii și intestinele. Tusea cu secreții verzi persistentă încearcă să scape de acest mucus foarte gros și disfuncțional.
Alte date esențiale ale acestei boli arată că:
Nu este o patologie contagioasă.
Până în ziua de azi, nu există leac.
Apare la unul din 3.200 de nou-născuți.
Pneumonia
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pneumonia este cauza a 15% din decesele survenite la copiii sub 5 ani. Este o patologie cauzată de o infecție cu viruși, bacterii sau ciuperci. Tusea cu secreții verzi este un indicator al luptei imune împotriva acestor microorganisme.
Unele dintre microorganismele care o cauzează sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae de tip b,Pneumocystis Jiroveci și virusul sincițial respirator. Pneumonia determină umplerea alveolelor pulmonare ale pacientului cu lichide și puroi. Acest lucru face ca respirația să fie dureroasă și limitează absorbția oxigenului.
Sinuzita
Tusea cu secreții verzi este tipică sinuzitei de origine bacteriană. Potrivit unor studii statistice efectuate în Statele Unite, această patologie afectează în jur de 31 de milioane de pacienți pe an.
Bacteriile patogene se instalează în sinusurile paranazale, ceea ce produce nasul înfundat, expulzarea flegmei și durerea sau presiunea în zonele din jurul nasului și ochilor.
După cum am văzut, tusea cu secreții verzi indică un răspuns imun la o infecție sau boală ereditară, cum ar fi fibroza chistică. Pot exista multe remedii naturiste care ameliorează iritația gâtului, dar, în funcție de gravitatea patologiei, pot fi necesare tratamente medicale.
În multe cazuri, terapiile pentru căile respiratorii nu sunt esențiale, deoarece afecțiunile dispar de la sine. Prin urmare, sistemul imunitar poate face față invaziei patogene pe cont propriu. Corpul va scăpa de simptome în circa o săptămână.
În alte cazuri, pot fi necesare antibiotice, inhalatoare pentru a deschide pasajele înguste ale plămânilor și chiar o intervenție chirurgicală. Decizia va rămâne la latitudinea profesionistului care tratează tulburarea.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
Dvorkin, M. A., & Cardinali, D. P. (2011). Best &Taylor. Bases Fisiológicas de la Práctica Médica. Ed. Médica Panamericana.
What the color of your snot really means, healthessentials. Recogido a 30 de julio en https://health.clevelandclinic.org/what-the-color-of-your-snot-really-means/.
DUQUE, A. E. D. (2008). Bronquitis aguda: diagnóstico y manejo en la práctica clínica. Universitas Médica, 49(1), 68-76.
Una introducción a la fibrosis quística para los pacientes y sus familias, Cystic fibrosis foundation. Recogido a https://www.cff.org/PDF-Archive/En-Espa%C3%B1ol/Una-Introduccion-A-La-Fibrosis-Quistica-Para-Los-Pacientes-Y-Sus-Familias/.
Cerda, J., Valdivia, G., Guiraldes, E., & Sánchez, I. (2008). Mortalidad por fibrosis quística en Chile (1997-2003). Revista médica de Chile, 136(2), 157-162.
Neumonía, WHO. Recogido a 30 de julio en https://www.who.int/es/news-room/fact-sheets/detail/pneumonia.
Martínez Campos, L., Albañil Ballesteros, R., Flor Bru, J., Piñeiro Pérez, R., Cervera, J., Baquero Artigao, F., … & Calvo Rey, C. (2013). Documento de consenso sobre etiología, diagnóstico y tratamiento de la sinusitis. Pediatría Atención Primaria, 15(59), 203-218.
Mattoo, Seema, and James D. Cherry. “Molecular pathogenesis, epidemiology, and clinical manifestations of respiratory infections due to Bordetella pertussis and other Bordetella subspecies.” Clinical microbiology reviews 18.2 (2005): 326-382.
Cordovilla, Rosa, et al. “Diagnóstico y tratamiento de la hemoptisis.” Archivos de bronconeumologia 52.7 (2016): 368-377.
MedlinePlus. Neumonía por Pneumocystis jiroveci. Disponible en: https://medlineplus.gov/spanish/ency/article/000671.htm.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.
