Care este rolul microbiotei în autism?

Scris și verificat de biologul María Muñoz Navarro

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Deși autismul este o boală asociată cu tulburările neurologice, microbiota intestinală a persoanei cu această boală este și ea modificată. De fapt, majoritatea persoanelor autiste suferă de probleme gastro-intestinale și modificări ale sistemului imunitar. Având în vedere acest lucru, în articolul următor, vom analiza modul în care flora intestinală este legată de această tulburare. Care este rolul microbiotei în autism?

Microbiota intestinală

Persoanele cu autism au microbiotă intestinală diferită în comparație cu alte persoane. Compoziția microbiotei intestinale este diferită în stomac, intestinul subțire și colon. Prin urmare, mii de specii microbiene – bacterii, viruși și ciuperci – compromit sistemul principal de protecție al tractului gastro-intestinal. Microbiota participă la funcționarea corectă a organismului în diferite moduri:

• Stabilirea unei bariere intestinale care selectează trecerea diferitelor substanțe, împiedicând speciile patogene să traverseze mucoasa
  
• Maturizarea sistemului imunitar, stimularea imunității înnăscute și dobândite
• Gestionarea sintezei și metabolismului nutrienților, hormonilor și vitaminelor, precum și eliminarea substanțelor toxice

Modificările microbiotei sunt influențate de dietă, utilizarea antibioticelor, stilul de viață și genetică. Studiile recente sugerează că ar putea exista o relație între modificările florei și unele tulburări psihice – autism, schizofrenie, boala Parkinson, etc.

Îți recomandăm:

4 exerciții pentru copiii cu autism

Conexiunea creier – intestine

Disbioza este modificarea compoziției bacteriene intestinale care duce la producerea și răspândirea lipopolizaharidei (LSP) în sânge, o endotoxină pro-inflamatoare. Această moleculă influențează modularea sistemului nervos central, controlând emoțiile.

Există o legătură bidirecțională între sistemul nervos central și intestine. Neuronii pot modifica compoziția microbiană a florei intestinale și permeabilitatea intestinală. În acest fel, creierul influențează direct microbiota intestinală.

În același timp, studiile arată că această microbiotă controlează activitățile sistemului nervos central. Un studiu din revista Brain, Behavior and Immunity a investigat modul în care bacteriile Campylobacter jejuni au ridicat nivelurile de anxietate la șoareci.

Tulburarea de spectru autist (ASD)

Această afecțiune cuprinde un set de alternanțe neurologice care se caracterizează prin comportament restricționat și repetitiv, precum și prin deficite în interacțiunea și comunicarea socială.

Persoanele cu autism sunt adesea tratate cu antibiotice pentru a vindeca alte boli subiacente, cum ar fi otita medie cronică. În consecință, acest lucru afectează microbiota intestinală și facilitează colonizarea bacteriilor producătoare de neurotoxine. În plus, mulți copii cu autism suferă de probleme gastro-intestinale, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (IBD), care prezintă următoarele simptome:

• Diaree
• Constipație
• Durere abdominală
• Vărsături
• Tulburări de somn
• Iritabilitate

Vezi și:

Schizofrenia la copii – tot ce trebuie să știi

Rolul microbiotei în autism

Clostridium

Clostridium este prezent într-o concentrație mai mare la pacienții cu autism. Deși multe dintre aceste bacterii sunt benefice și fac parte din microbiota intestinală sănătoasă, există și specii patogene, precum C. tetani și C. perfrigens, care produc toxine și provoacă boli grave la om.

Într-un studiu apărut în Journal of Child Neurology, majoritatea copiilor cu autism regresiv care au fost tratați cu vancomicină au prezentat ameliorări ale simptomelor gastro-intestinale și neurocomportamentale. Acest lucru indică influența microbiotei în autism și posibila modificare a acesteia.

Sutterella

Cercetătorii au descoperit această bacterie în biopsiile luate din mucoasa tractului gastro-intestinal și din scaunul copiilor cu autism. Deoarece este greu de detectat la persoanele non-autiste, experții consideră că Sutterella este principala componentă a microbiotei la persoanele cu autism.

Desulfovibrio, Lactobacillus și Bifidobacterium

În cele din urmă, experții leagă speciile de Desulfovibrio de cele mai severe simptome ale autismului. Aceste specii de bacterii produc acid propionic, ceea ce pare să aibă legătură cu originea autismului.

De asemenea, lactobacilii sunt prezenți într-o concentrație mai mare la pacienții cu autism. În scimb, bifidobacteriile sunt prezente în cantități mai mici decât în mod normal.

Tratamente pentru modificări ale microbiotei intestinale în autism

Având în vedere că microbiota pare să joace un rol important în fiziopatologia autismului, tratamentele se bazează pe modificări ale compoziției bacteriene. Scopul este de a restabili echilibrul pentru a nu modifica sistemul nervos. În acest sens, unele dintre opțiunile testate sunt:

• Probioticele: Probioticele au capacitatea de a normaliza microbiota și problemele intestinale. Tratamentul este util ca alternativă pentru tratarea simptomelor gastro-intestinale și ale autismului.
• Transplantul de microbiotă fecală: Această procedură transferă microbiota fecală a unei persoane sănătoase la un pacient care suferă de disbioză. Este util în tratamentul cazurilor de boli inflamatorii intestinale. În plus, ajută la ameliorarea simptomelor de constipație.
• Dieta: Persoanele cu autism au adesea probleme atunci când vine vorba de a mânca. Aceste persoane pot consuma mai puține fructe, legume și proteine. Prin urmare, o îmbunătățire a dietei ar putea ajuta sănătatea microbiotei intestinale.
• Antibioticele: Acești compuși produc modificări ale microbiotei. Au fost testate medicamente specifice, cum ar fi vancomicina sau minociclina.

Rolul microbiotei în autism: un domeniu de cercetare

Există dovezi științifice substanțiale ale influenței microbiotei intestinale la persoanele cu autism. În orice caz, este esențial ca studiile să continue. Deocamdată, dacă ai un membru al familiei cu autism, ar trebui să consulți specialist în domeniu pentru a alege cea mai bună opțiune de tratament.