Cum să diferențiem intoxicația alimentară de răceala la stomac?
Intoxicația alimentară și răceala la stomac au o serie de asemănări, dar sunt boli diferite. Diagnostic trebuie să fie corect pentru a putea primi tratamentul adecvat.
Mai jos, veți descoperi diferențele dintre aceste afecțiuni, nu doar din punct de vedere al cauzelor, ci și al consecințelor și al prognosticului. În multe cazuri, va fi necesară intervenția unui profesionist; în caz contrar, starea de sănătate a pacientului se poate agrava rapid.
Cum să diferențiem intoxicația alimentară de răceala la stomac?
Ce cauzează gastroenterita virală sau răceala la stomac?
Gripa stomacală este cauzată de un virus care provoacă inflamația tractului digestiv. Apar vărsături, diaree și dureri. Este o boală contagioasă care se poate transmite între subiecți în urma contactului apropiat. Virusul este transportat de micropicături expulzate în timpul vorbirii. De asemenea, se poate transmite prin utilizarea obiectelor contaminate.
Există mai mulți viruși care pot declanșa problema. Norovirusurile afectează copiii mai mici, la fel și rotavirusurile. Acest lucru este dovedit de un studiu publicat în jurnalul Praxis. La adulți, astrovirusurile și adenovirusurile sunt cauze frecvente. Chiar și unele tipuri de coronavirus pot genera astfel de procese.
Descoperiți: Scaunele galbene: care sunt cauzele?
Simptome ale gripei stomacale
Răceala la stomac provoacă dureri abdominale, diaree și vărsături. Aceste simptome sunt adesea însoțite de frisoane și febră, în încercarea organismului de a ucide virusul. Pot apărea și dureri musculare.
Ceea ce trebuie urmărit foarte atent sunt simptomele deshidratării. Uneori, pacientul este incapabil să ingereze lichide fără vărsături, motiv pentru care este predispus la dezechilibru hidric. Deshidratarea poate pune în pericol viața individului.
Ce cauzează toxiinfecțiile alimentare?
Spre deosebire de gripa stomacală, intoxicația alimentară este cauzată de bacterii sau de un protozoar. Originea este un microorganism sau toxina acestuia care irită și inflamează mucoasele tubului digestiv.
Cea mai frecventă intoxicație este cauzată de bacterii din genul Clostridium. De asemenea, microorganismul din spatele problemei poate fi Salmonella. Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Przeglad Epidemiologiczny, numărul cazurilor a crescut în ultimii ani. Aceste bacterii se găsesc în principal în carne și produse derivate.
Simptome ale toxiinfecțiilor alimentare
Simptomele produse de toxiinfecțiile alimentare sunt foarte asemănătoare cu cele ale gripei stomacale: diaree, vărsături, dureri abdominale, febră și deshidratare. Acestea durează mai puțin, deși totul depinde de severitatea otrăvirii și de cantitatea de bacterii sau toxine ingerate.
Există unele intoxicații care pot provoca cedarea anumitor organe. Ficatul este principalul organ afectat. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul micotoxinelor din ciuperci. S-a demonstrat că aceste toxine sunt capabile să crească riscul de cancer sau hepatită.
Când să mergeți la medic?
Oricare ar fi cauza disconfortului, este important să consultați medicul atunci când simptomele nu dispar în 24 de ore sau când se agravează. De asemenea, mergeți imediat la medic dacă aveți probleme ale pielii, dureri de cap sau febră intensă.
Medicul vă va oferi soluții pentru a opri vărsăturile sub formă de medicamente injectate intramuscular. Acestea sunt foarte eficiente și reduc riscul de deshidratare. În caz de leșin sau durere severă, contactați imediat serviciul de urgență!
Atât gripa stomacală, cât și toxiinfecțiile alimentare dispar adesea după câteva ore. Normal este ca simptomele să nu se manifeste mai mult de 2 zile. În ciuda acestui fapt, pot apărea complicații la nivel digestiv, precum sângele în scaun.
Cum sunt diagnosticate intoxicația alimentară și răceala la stomac?
Pentru a stabili diagnosticul de intoxicație alimentară sau gripă stomacală este necesar un istoric medical cât mai complet. Specialistul va întreba care au fost alimentele consumate în ultimele ore, pentru a vedea dacă prezintă risc microbiologic.
De asemenea, este necesar să știți dacă cineva apropiat se află în aceeași situație. În general, testele de diagnostic sunt efectuate doar în cazuri grave. Poate fi necesară o serologie sau o cultură de scaun pentru a afla cu exactitate ce microorganism cauzează patologia.
Tratamente recomandate
Tratamentele recomandate urmăresc remiterea simptomelor, precum si prevenirea deshidratării.
Creșteți treptat volumul de apă consumat. Consumați alimente solide ușor digerabile, precum orezul alb și carnea de pui. Produsele cu un conținut ridicat de grăsimi sau fibre vor fi ultimele reintroduse în dietă.
Cele mai grave cazuri pot necesita administrarea unui antiemetic. În cazul în care vă confruntați cu o problemă virală, folosiți un supliment cu vitamina C pentru întărirea sistemului imunitar. Dacă ceea ce cauzează boala este o bacterie sau o toxină, puteți apela la medicamente care blochează efectele acesteia sau elimină agentul patogen. Un exemplu ar fi antibioticele.
Descoperiți: 4 cauze frecvente de diaree sau scaune verzi
Cum se previn intoxicația alimentară și răceala la stomac?
Prevenirea este un punct cheie atunci când vine vorba de evitarea gripei stomacale și intoxicațiilor alimentare. Pentru a nu suferi de ele, este esențial să se garanteze o bună igienă a mâinilor și o manipulare corectă a alimentelor înainte și în timpul consumului. Respectarea lanțului frigorific și bunele practici de conservare sunt aspecte esențiale.
Evitați contactul cu pacienții infectați. Totuși, acest lucru poate fi dificil, deoarece aceste microorganisme sunt foarte contagioase chiar și înainte de a genera simptome.
Gripa stomacală și toxiinfecția alimentară: probleme diferite cu simptome similare
După cum ați văzut, gripa stomacală și toxiinfecția alimentară au o serie de asemănări în ceea ce privește simptomele generate. Cu toate acestea, sunt cauzate de microorganisme diferite.
Cel mai bun lucru este să pariați pe prevenție și să respectați măsurile de igienă personală și la nivelul manipulării alimentelor. Dacă aveți simptome, mergeți la medic și evitați deshidratarea!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Zbinden A. Virale Gastroenteritis: Es muss nicht immer Norovirus sein [Acute Viral Gastroenteritis: Viruses Other Than Norovirus]. Praxis (Bern 1994). 2019;108(5):335-339.
- Polański P, Radziszewski F, Księżak E, Wiktor A, Sadkowska-Todys M. Foodborne infections and intoxications in Poland in 2017. Przegl Epidemiol. 2019;73(4):451-462.
- Marchese S, Polo A, Ariano A, Velotto S, Costantini S, Severino L. Aflatoxin B1 and M1: Biological Properties and Their Involvement in Cancer Development. Toxins (Basel). 2018 May 24;10(6):214.