Cum se folosește clorhexidina: un antiseptic multifuncțional
Clorhexidina este un antiseptic care previne proliferarea bacteriilor, principalele cauze ale infectării rănilor. Ceea ce face un antiseptic precum clorhexidina este să prevină înmulțirea acestor germeni în țesuturi. Cum se folosește clorhexidina corect?
Diferența dintre un dezinfectant și un antiseptic constă în materialul pe care sunt eficiente. Primul inhibă înmulțirea bacteriilor pe materiale inerte, cum ar fi obiectele. Antisepticul acționează asupra țesuturilor vii, precum pielea.
Obiectivul utilizării clorhexidinei la nivelul gurii este de a preveni sau de a controla dezvoltarea bacteriilor. Riscul de infecții este redus, mai ales când există răni. Această soluție are particularitatea de a rămâne pe mucoasa bucală și de a acționa timp de aproape opt ore. Din acest motiv, se recomandă clătirea cu clorhexidină de două-trei ori pe zi.
Cum se folosește clorhexidina: un antiseptic multifuncțional
Acest antiseptic este utilizat adesea în stomatologie în tratamentul leziunilor minore ale mucoasei bucale. Tratamentele cu clorhexidină pot fi generale sau localizate, în funcție de zona ce trebuie tratată.
Tratament general
Dacă ești una dintre persoanele care au tendința de a suferi de afte sau răni bucale, clorhexidina este o substanță care ameliorează disconfortul și previne complicațiile. În plus, utilizarea sa este recomandată pentru uciderea bacteriilor patogene care cauzează probleme parodontale.
Folosește clorhexidină după periaj, sub formă de apă de gură. Dacă medicul dentist este de acord, o poți folosi sub formă de gel pentru periajul dinților. Respectă întotdeauna sfatul medicului.
Leziuni localizate
Poți folosi clorhexidină sub formă de spray pe leziunile localizate. Acțiunea spray-ului este locală și punctuală. Și gelul poate fi aplicat direct pe rană. Aplicarea topică a acestui antiseptic este indicată în următoarele cazuri:
- Infecții bucale
- Răni pe limbă
- După o intervenție chirurgicală
Descoperă: Ce este Cristalmina și pentru ce se utilizează?
Cum se folosește clorhexidina la nivel bucal
Clorhexidina pentru tratamente orale este utilizată în concentrații de 0,2%, 0,12% și 0,10%. Poți folosi geluri, spray-uri, apă de gură și pastă de dinți. Majoritatea persoanelor care folosesc clorhexidina o fac imediat după periaj. Însă, cel mai bine este aștepți cel puțin o jumătate de oră după ce te-ai spălat pe dinți.
Apa de gură cu clorhexidină se folosește astfel: 15 mililitri de apă pentru clătirea gurii timp de 30 de secunde. La final, lichidul se scuipă. Motivul pentru care se recomandă folosirea la o jumătate de oră după periaj este faptul că clorhexidina nu este compatibilă cu unele dintre componentele multor paste de dinți. Aceste ingrediente includ fluorul, laurilul sulfat de sodiu și monofluorofosfatul de sodiu.
Nu trebuie să utilizezi acest antiseptic pentru perioade prea lungi de timp, deoarece poate provoca pete pe dinți și închiderea la culoare a gingiilor și a limbii. În orice caz, nu trebuie să-ți faci griji, deoarece aceste efecte dispar după ce nu mai folosești produsul.
Cum se folosește clorhexidina ca antiseptic topic
Clorhexidina este folosită și ca antiseptic topic, fiind eficientă împotriva unui spectru larg de microorganisme. Oferă multe avantaje, cum ar fi siguranța de utilizare și capacitatea de a rămâne în mediul oral suficient timp pentru a acționa corespunzător.
Substanța este plasată direct pe zona bolnavă. Compusul poate fi utilizat pe răni deschise, cum ar fi zgârieturile, tăieturile sau arsurile. Pe lângă utilizarea orală, clorhexidina poate fi utilizată și pentru curățarea leziunilor pielii.
Citește și: Importanța microbiotei în sănătatea pielii
Efecte secundare ale clorhexidinei
Utilizarea acestui compus nu implică efecte secundare semnificative, deși anumite simptome alergice și erupții cutanate pot apărea uneori în zona de aplicare.
Utilizarea de lungă durată a clorhexidinei ca tratament oral poate provoca pete pe dinți, limbă și gingii.
Clorhexidina este un aliat în îngrijirea bucală
Clorhexidina este un antiseptic deosebit de eficient împotriva bacteriilor din gură. Poate fi folosită pentru a controla germenii dăunători și pentru a trata sau a preveni infecțiile bucale. Cu toate acestea, nu este recomandat să o utilizezi fără supraveghere medicală. Consultă medicul dentist pentru a profita de beneficiile acestui produs antiseptic.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Chicharro Luna, E., Pertegal Vázquez, F., Pérez Prieto, M., Baño Ruíz, L., & Pérez Saura, I. (2008). Clorhexidina vs povidona iodada como antiséptico de la piel. Revista Española de Podología.
- Torres, M., Díaz, M., & Acosta, A. (2009). La clorhexidina, bases estructurales y aplicaciones en la estomatologia. Gac Med Espiritual.
- Bascones, A., & Morante, S. (2006). Antisépticos orales: Revisión de la literatura y perspectiva actual. Avances en periodoncia e implantología oral, 18(1), 21-29.
- Beraún, A. P. (2011). Acción antimicrobiana del digluconato de clorhexidina al 0.12% en Estreptococcus del grupo mutans después del uso de una pasta dental que contiene Lauril Sulfato de Sodio. Revista Científica Visión Dental, 14(2-3), 770-776.
- Ayala, G., Álvarez, M., & Nuñez, M. (2016). Efecto de la combinación de clorhexidina y fluoruro de sodio sobre Streptococcus mutans en preescolares con manchas blancas. Revista Estomatológica Herediana. https://doi.org/10.20453/reh.v26i3.2956
- Morante Mudarra, S. (2018). Valoración cruzada ya doble ciego, mediante el modelo de gingivitis experimental, de la eficacia de tres colutorios de clorhexidina sin alcohol frente a la prevención de gingivitis ya la neoformación de placa supragingival. Ene, 9, 15.
- Urquet, A. O., & Spada, V. A. (2022). Clorhexidina y la Odontología. In V Jornadas de Actualización en Prácticas Odontológicas Integradas PPS-SEPOI (La Plata, 3 de noviembre de 2022).
- Bustamante, O. C., Troncos, L. G. P., de Zebrauskas, A. P. P., Leandro, K. C. R., & Sime, C. L. D. C. H. (2020). Antisépticos Orales: Clorhexidina, flúor y triclosán. Salud & Vida Sipanense, 7(1), 4-16.