Mâncatul în exces de Crăciun: remedii pentru balonare
Mâncatul în exces de Crăciun poate avea mai multe consecințe negative, printre care și balonarea abdominală. Desigur, unele persoane nu sunt afectate de această neplăcere și nu trebuie să găsească moduri de a o trata. Merită însă să reținem faptul că balonarea rezultă în urma combinațiilor alimentare greșite sau a mâncatului excesiv—doi factori care apar frecvent în timpul sărbătorilor.
Balonarea este caracterizată de o senzație incomodă de greutate sau de plin. Ea este însoțită de gaze intestinale, durere și celebra burtă inflamată.
Balonarea poate surveni după masă, deși se manifestă adesea la câteva ore după ce petrecerea s-a încheiat. În mod obișnuit, nu este o problemă gravă și poate dispărea pe cont propriu. Dar cel mai bine este să iei măsuri pentru a trata balonarea și a-i ameliora simptomele, astfel încât să accelerezi vindecarea.
Deoarece mâncatul în exces de Crăciun ne face pe mulți dintre noi să experimentăm balonare, în articolul de azi îți propunem 5 remedii naturiste pentru a o contracara.
1. Apa caldă cu zeamă de lămâie și bicarbonat de sodiu
Acest remediu alcalin este util pentru a neutraliza acidul în exces din stomac și a elimina gazele reținute de tractul digestiv.
Apelează la apa caldă cu zeamă de lămâie și bicarbonat de sodiu pentru a reduce balonarea abdominală care survine după ce consumi alimente iritante. Această băutură este ideală și pentru a preveni disconfortul cauzat de indigestie.
Ingrediente
- 1 cană (200 ml) de apă caldă
- Zeama a ½ lămâie
- ½ lingură (2 g) de bicarbonat de sodiu
Mod de preparare
- Combină apa caldă cu zeama de lămâie și adaugă imediat o jumătate de lingură de bicarbonat de sodiu.
- Amestecă ingredientele și așteaptă până când reacția efervescentă dispare.
Mod de consum
- Bea acest remediu cu 30 de minute după masă sau oricând te simți balonat.
Ai grijă! Nu consuma apă caldă cu zeamă de lămâie și bicarbonat de sodiu în exces. În caz contrar, organismul tău riscă să devină prea alcalin.
2. Ceaiul de scorțișoară
Proprietățile digestive ale scorțișoarei previn balonarea. În plus, acest ingredient previne diareea și arsurile în capul pieptului care pot fi cauzate de mâncatul în exces de Crăciun.
Scorțișoara este o mirodenie excepțională. Ea are efecte antispasmodice, antiinflamatoare și antioxidante care ameliorează disconfortul gastrointestinal ce tinde să survină de sărbători.
Ingrediente
- 1 linguriță (5 g) de scorțișoară sub formă de pulbere
- 1 cană (250 ml) de apă
- 1 lingură (25 g) de miere
Mod de preparare
- Adaugă lingurița de scorțișoară într-o cană de apă fierbinte.
- Acoperă cana și las-o să infuzeze 10 minute. Înainte de a consuma băutura, îndulcește-o cu miere.
Mod de consum
- Bea acest ceai oricând ești deranjat la stomac sau experimentezi balonare.
Ai grijă! Nu consuma scorțișoară în exces. Acest ingredient poate irita mucoasa gastrică. Evită remediul prezentat anterior dacă suferi de ulcer gastric.
3. Ceaiul de anason, verbena și melissa
Combinând proprietățile acestor plante digestive, poți obține un remediu potent împotriva factorilor care inflamează abdomenul în perioada Crăciunului.
Acest ceai previne formarea gazelor în intestine și ajută la ameliorarea balonării și a durerii.
Ingrediente
- 1 linguriță (5 g) de anason
- 1 cană de apă
- 1 linguriță (5 g) de verbena
- 1 linguriță (5 g) de melissa
Mod de preparare
- Adaugă plantele într-o cană de apă fierbinte și acoperă.
- Lasă-le să infuzeze timp de 15 minute, apoi strecoară.
Mod de consum
- Bea acest ceai de două ori pe zi, până când balonarea dispare.
- Consumă-l de preferință după ce ai servit o masă copioasă.
4. Ceaiul din semințe de fenicul, pe lista de remedii pentru balonarea cauzată de mâncatul în exces de Crăciun
Semințele de fenicul sunt folosite în scop medicinal datorită proprietăților lor carminative, antiinflamatoare și calmante.Ele sunt ideale pentru a ține sub control indigestia cauzată de mesele copioase.
Ingrediente
- 1 linguriță (5 g) de semințe de fenicul
- 1 cană (250 ml) de apă
Mod de preparare
- Adaugă lingurița de semințe de fenicul într-o cană de apă fierbinte.
- Acoperă băutura și las-o să infuzeze 10 minute.
Mod de consum
- Servește acest ceai cu 30 de minute înainte de masă.
- Dacă balonarea persistă, consumă ceai din semințe de fenicul de trei ori pe zi.
5. Ceaiul de ghimbir, lămâie și miere
Remediul tradițional pentru balonarea cauzată de mâncatul în exces de Crăciun este ghimbirul. Această mirodenie antiinflamatoare și analgezică ameliorează inflamarea abdomenului și previne simptome incomode ca gazele intestinale și greața.
Compușii antioxidanți ai ghimbirului susțin detoxifierea organismului și, printre altele, ajută la ameliorarea simptomelor mahmurelii.
Ingrediente
- 1 linguriță (5 g) de ghimbir ras
- 1 cană (250 ml) de apă
- Zeama a ½ lămâie
- 1 lingură (25 g) de miere
Mod de preparare
- Adaugă o linguriță de ghimbir ras într-o cană de apă și pune la fiert.
- De îndată ce începe să dea în clocot, redu focul și lasă să fiarbă încă 2 minute.
- Oprește focul, lasă să infuzeze pentru 10 minute, apoi strecoară.
- Adaugă zeama de lămâie și îndulcește cu o lingură de miere.
Mod de consum
- Bea această infuzie la 30 de minute după masă sau oricând experimentezi simptomele indigestiei.
- Servește-o de două ori pe zi, până când te simți mai bine.
Stomacul tău tinde să se baloneze de Crăciun? Optează pentru una dintre rețetele prezentate în acest articol și spune adio simptomelor incomode.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Cassels, B. K., Fuentes-Barros, G., & Castro-Saavedra, S. (2019). Boldo, Its Secondary Metabolites and their Derivatives. Current Traditional Medicine, 5(1), 31-65. https://www.eurekaselect.com/article/94484
- Hurrell, J. A. (2018). Aloysia citriodora Palau. En U. P. Albuquerque, U. Patil y Á. Máthé (Eds.), Medicinal and Aromatic Plants of the World (pp. 97-108). Springer Netherlands. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-94-024-1552-0_7
- Foster, M., Hunter, D., & Samman, S. (2011). Evaluation of the Nutritional and Metabolic Effects of Aloe vera. En I. F. F. Benzie y S. Wachtel-Galor (Eds.), Herbal Medicine: Biomolecular and Clinical Aspects (pp. 37-51). Taylor & Francis. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92765/
- Kumar, S., Kumari, R., & Mishra, S. (2019). Pharmacological properties and their medicinal uses of Cinnamomum: a review. The Journal of Pharmacy and Pharmacology, 71(12), 1735-1761. https://academic.oup.com/jpp/article/71/12/1735/6122199
- Martins, T., Barros, A. N., Rosa, E., & Antunes, L. (2023). Enhancing Health Benefits through Chlorophylls and Chlorophyll-Rich Agro-Food: A Comprehensive Review. Molecules (Basel, Switzerland), 28(14), 1-21. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10384064/
- Miraj, S., Rafieian-Kopaei, & Kiani, S. (2017). Melissa officinalis L: A Review Study With an Antioxidant Prospective. Journal of evidence-based complementary & alternative medicine, 22(3), 385-394. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27620926/
- Nikkhah Bodagh, M., Maleki, I., & Hekmatdoost, A. (2018). Ginger in gastrointestinal disorders: A systematic review of clinical trials. Food science & nutrition, 7(1), 96-108. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6341159/
- Nowak, W., & Jeziorek, M. (2023). The Role of Flaxseed in Improving Human Health. Healthcare (Basel, Switzerland), 11(3), 1-20. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9914786/
- Pavan, R., Jain, S., Shraddha, & Kumar, A. (2012). Properties and therapeutic application of bromelain: a review. Biotechnology research international, 2012, 1-6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3529416/
- Qi, L., Mao, H., Lu, X., Shi, T., & Wang, J. (2021). Cinnamaldehyde Promotes the Intestinal Barrier Functions and Reshapes Gut Microbiome in Early Weaned Rats. Frontiers in nutrition, 8, 1-12. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8545821/
- Ray, S. C., Baban, B., Tucker, M. A., Seaton, A. J., Chang, K. C., Mannon, E. C., Sun, J., Patel, B., Wilson, K., Musall, J. B., Ocasio, H., Irsik, D., Filosa, J. A., Sullivan, J. C., Marshall, B., Harris, R. A., & O’Connor, P. M. (2018). Oral NaHCO3 activates a splenic anti-inflammatory pathway: Evidence that cholinergic signals are transmitted via mesothelial cells. The Journal of Immunology, 200(10), 3568-3586. https://journals.aai.org/jimmunol/article/200/10/3568/106666/Oral-NaHCO3-Activates-a-Splenic-Anti-Inflammatory
- Shojaii, A., & Abdollahi Fard, M. (2012). Review of Pharmacological Properties and Chemical Constituents of Pimpinella anisum. ISRN pharmaceutics, 2012, 1-8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3405664/
- Srivastava, J. K., Shankar, E., & Gupta, S. (2010). Chamomile: A herbal medicine of the past with bright future. Molecular medicine reports, 3(6), 895-901. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995283/
- Šunić, L., Ilić, Z. S., Stanojević, L., Milenković, L., Stanojević, J., Kovač, R., Milenković, A., & Cvetković, D. (2023). Comparison of the essential oil content, constituents and antioxidant activity from different plant parts during development stages of wild fennel (Foeniculum vulgare Mill.). Horticulturae, 9(3), 1-14. https://www.mdpi.com/2311-7524/9/3/364
- Vallée Marcotte, B., Verheyde, M., Pomerleau, S., Doyen, A., & Couillard, C. (2022). Health Benefits of Apple Juice Consumption: A Review of Interventional Trials on Humans. Nutrients, 14(4), 1-21. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8879758/
- Yahia, E. M., Ornelas-Paz, J. de J., Brecht, J. K., García-Solís, P., & Maldonado Celis, M. E. (2023). The contribution of mango fruit (Mangifera indica L.) to human nutrition and health. Arabian Journal of Chemistry, 16(7), 1-27. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878535223003222
- Zobeiri, M., Parvizi, F., Shahpiri, Z., Heydarpour, F., Pourfarzam, M., Memarzadeh, M. R., Rahimi, R., & Farzaei, M. H. (2021). Evaluation of the Effectiveness of Cinnamon Oil Soft Capsule in Patients with Functional Dyspepsia: A Randomized Double-Blind Placebo-Controlled Clinical Trial. Evidence-based complementary and alternative medicine: eCAM, 2021, 1-7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8137295/