Opțiuni de tratament pentru șocul termic
Când vine vorba de a selecta un tratament pentru șocul termic, trebuie să ținem cont de simptomele pacientului și de cauza problemei.
Citește și:
Înainte de a intra în detalii, este important de menționat faptul că pacienții hipertermici au la dispoziție diverse soluții. Evident, pentru a înțelege mai bine cum se tratează șocul termic, trebuie să știm mai întâi ce este acesta și care sunt factorii ce îl declanșează.
Ce este șocul termic?
Șocul termic (denumit și șoc caloric sau hipertermie) reprezintă o afecțiune care survine din cauza expunerii la căldură excesivă. Cu alte cuvinte, este o tulburare de termoreglare. În general, șocul termic implică o creștere a temperaturii corpului peste 40 °C (104 °F).
Șocul termic nu trebuie confundat cu febra, aceste probleme fiind diferite. Febra este reacția organismului la o infecție – adică un răspuns al sistemului imunitar, care implică ridicarea temperaturii corporale pentru a lupta împotriva unui agent patogen.
Cauzele hipertermiei
Șocul termic poate fi de două tipuri: primar sau secundar. Prima categorie are drept factor declanșator expunerea la temperaturi foarte ridicate, pe când cea de-a doua survine din cauza unei patologii anterioare.
Episoadele de hipertermie pot fi declanșate de mai mulți factori. În primul rând, organismul poate produce căldură în exces deoarece mecanismele sale de termoreglare nu funcționează corect.
Totodată, șocul termic poate fi o reacție la temperaturile ambientale prea ridicate care persistă un timp îndelungat. În această situație, deși mecanismele de termoreglare, cum ar fi transpirația, funcționează normal, corpul nu poate elimina căldura în mediu.
Șocul termic poate fi și o reacție adversă la anumite medicamente. Printre acestea se numără:
- Orice medicament care are un impact ridicat asupra termogenezei, precum corticosteroizii sau simpatomimeticele;
- Medicamentele care modifică activitatea tisulară ce susține termogeneza, precum anestezicele.
De asemenea, șocul termic poate fi consecința unor probleme metabolice sau nutritive sau a lezării sistemului nervos central.
Simptomele șocului termic
Dacă șocul termic este asociat suprasolicitării fizice într-un mediu foarte cald și transpirației excesive, pacientul poate experimenta contracții musculare, dureri de cap, amețeală, greață și oboseală.
Citește mai mult:
Chiar dacă pacientul nu a depus efort fizic, acesta riscă să experimenteze greață sau vomă. Pot surveni și dureri de cap, dureri musculare (mialgie) și modificări ale dispoziției. Tahicardia și hipotensiunea arterială sunt, de asemenea, simptome posibile.
Un alt organ pe care șocul termic îl poate afecta este pielea. Pielea devine roșie, fierbinte și, în general, uscată.
Principalele tipuri de tratament pentru șocul termic
Așa cum am menționat la începutul acestui articol, alegerea unui tratament pentru șocul termic depinde de cauza problemei. Dacă de vină este insolația, tratamentul va prezenta două faze: mai întâi va trebui redusă temperatura corpului, apoi vor fi tratate complicațiile.
Reducerea temperaturii corporale poate fi realizată prin aplicarea continuă de comprese reci. Și băile reci, udarea pielii cu apă rece sau plasarea pacientului într-o încăpere în care circulă curenți de aer rece sunt opțiuni eficiente.
Tratamentul pentru șocul termic medicamentos prezintă, de asemenea, două etape. Mai întâi, pacientul trebuie să consulte un medic. Acesta va recomanda stoparea tratamentului cu medicamentul responsabil pentru starea patologică actuală. În plus, medicul va supune pacientul monitorizării hemodinamice și analitice și va încerca să trateze dezechilibrul hidro-electrolitic. Dacă este nevoie, se va recurge la terapia cu oxigen.
În anumite situații, medicul poate administra dantrolen, un miorelaxant central.
Nu în ultimul rând, în cazul în care cauza șocului termic este suprasolicitarea fizică, este esențial să încetezi imediat ceea ce faci. Odihnește-te într-un loc răcoros și bea multe lichide.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Correia, A. de C. (2012). Hipertermia Maligna: Aspectos Moleculares y Clínicos. Revista Brasileira de …. https://doi.org/10.1590/S0034-709420120006000077
- CORVETTO A., M., HEIDER M., R., & CAVALLIERI B., S. (2013). Hipertermia maligna: ¿cómo estar preparados? Malignant Hyperthermia: How to Be Prepared? https://doi.org/10.4067/S0718-40262013000300015
- González G, C., & Ulloa B, P. (2006). Hipertermia maligna: adelantándose a las complicaciones. Revista de Otorrinolaringología y Cirugía de Cabeza y Cuello. https://doi.org/10.4067/S0718-48162006000100009
- Fernández Mas, E., Vilavella Lizana, C., Saúl Gordo, E., Sánchez Tejeda, E., & Balmont Pi, G. (2016). Golpe de calor. FMC Formacion Medica Continuada En Atencion Primaria. https://doi.org/10.1016/j.fmc.2015.11.008