Cele mai frecvente boli congenitale ale inimii

Scris și verificat de medicul Elisa Martin Cano

Scris de Elisa Martin Cano

Ultima actualizare: 20 octombrie, 2022

Boala cardiacă congenitală este o leziune a uneia sau mai multor părți ale inimii. Leziunea este prezentă la naștere, deoarece apare în perioada embrionară. Potrivit Fundației Spaniole pentru Inimă, principalele boli congenitale ale inimii apar la aproximativ 1% dintre nou-născuții vii.

Întrucât inima este un organ esențial, leziunile vor avea o mare relevanță la cei care le dezvoltă. Prin urmare, este important să fie diagnosticate și tratate cât mai curând posibil. Vă spunem care sunt cele mai frecvente și cum se pot trata!

Ce sunt bolile cardiace congenitale?

Conform datelor oferite de Fundația Spaniolă pentru Inimă, aproximativ 1% dintre copiii vii se nasc cu un anumit tip de boală cardiacă congenitală.

Bolile cardiace congenitale se caracterizează prin leziuni anatomice în una sau mai multe părți ale inimii. Cauza nu este cunoscută, dar se crede că acestea se dezvoltă din cauza mai multor factori. Acești factori provoacă o modificare a inimii în timpul creșterii fetale.

Leziunile sunt prezente încă de la naștere. Unele se vor manifesta în acel moment, iar altele o vor face mai târziu, în funcție de tipul bolii cardiace și de severitatea acesteia. Bolile de inimă de acest tip pot afecta pe oricine, indiferent de sex.

Descoperiți: Flebita în sarcină: simptome și tratament

Care sunt cele mai frecvente boli congenitale ale inimii?

Există aproximativ 300 de tipuri de boli cardiace congenitale. Ele pot apărea independent sau combinate la aceeași persoană. Prognosticul și tratamentul diferă. Unele dintre cele mai frecvente boli congenitale ale inimii sunt:

• Defectul septului interventricular și atrial: sunt găuri în membrana care separă atriile sau ventriculii. Acestea fac ca sângele oxigenat dintr-o parte a inimii să se amestece cu sângele fără oxigen din cealaltă parte.
• Stenoza valvei pulmonare: această valvă este responsabilă cu reglarea trecerii sângelui din ventriculul drept către plămâni. Când este mai îngustă decât în mod normal, ventriculul trebuie să lucreze mai mult și ajunge să se deformeze.
• Stenoza valvei aortice: valva aortică este responsabilă de moderarea fluxului de sânge din ventriculul stâng către aortă pentru a ajunge în restul corpului. Scăderea dimensiunii înseamnă că ventriculul stâng este cel care ajunge să lucreze mai mult și să se deformeze. Acest lucru duce la disfuncție cardiacă.
• Persistența de canal arterial: canalul face legătura între aortă și arterele pulmonare ale fătului. De obicei, se închide singur la naștere. Dacă acest lucru nu se întâmplă, sângele din artere se amestecă, pierzând o parte din oxigen și supraîncărcând inima.

Malformații combinate

• Tetralogia Fallot: este combinația a patru malformații. Acestea includ defectul septului ventricular, stenoza pulmonară, hipertrofia ventriculului drept și malformația aortică. Această patologie produce crize cu lipsă de oxigen. Trebuie corectată printr-o intervenție chirurgicală.
• Transpunerea arterelor mari: aorta și arterele pulmonare sunt conectate greșit. Aorta se conectează cu ventriculul drept, iar artera pulmonară cu ventriculul stâng. Acest lucru creează două circulații paralele, care nu comunică. Se tratează prin intervenție chirurgicală.

Descoperiți: Prima vizită la ginecolog în sarcină: ce ar trebui să știi?

Care sunt consecințele bolilor cardiace congenitale?

După cum am menționat deja, bolile cardiace congenitale au prognosticuri și tratamente diferite. În cazul unor malformații semnificative, consecințele sunt foarte grave și importante.

De aceea, este important să se efectueze toate controalele medicale pertinente atât în sarcină, cât și la nou-născut. Unele boli pot fi diagnosticate la făt și pot fi tratate în uter.

Unele dintre aceste malformații, deși sunt prezente la naștere, nu încep să manifeste imediat simptome. Din acest motiv, trebuie să mergeți la medic pentru a face toate analizele necesare.