Efectul Mandela: ce este și cum se întâmplă?
Acum câțiva ani, am asistat la conversația a doi frați care vorbeau despre același episod din copilărie, deși cu detalii complet diferite. Fiecare a pretins că are dreptate și că este un martor fidel al celor spuse. Cine avea dreptate? Greu de stabilit, deoarece unul dintre ei experimenta efectul Mandela. Să vedem despre ce este vorba!
Ce este efectul Mandela?
Dacă ar trebui să ne gândim cum să definim efectul Mandela, l-am putea simplifica spunând că este o amintire falsă. O persoană începe să reconstituie o situație sau un episod, convinsă că s-a întâmplat astfel, deși acest lucru este fals. De multe ori, își găsește sprijin în alte persoane care aderă la acea versiune.
Ideea efectului Mandela a apărut la Fiona Broome, care a demonstrat cum societatea era capabilă să creadă în ceva ce nu s-a întâmplat: moartea lui Mandela la un anumit moment și loc (când era în închisoare).
De fapt, Mandela a murit destul de recent (2013), după ce a fost președinte al Africii de Sud. Convingerea oamenilor a fost de așa natură încât mulți au putut să afirme că au văzut înmormântarea la televizor. În această explicație a fost inclusă și variabila contagiune socială.
Câteva exemple ale efectului Mandela sunt următoarele:
- Ne amintim că am făcut o excursie în copilărie, fiind capabili să descriem locul în care ne aflam, deși nu a fost așa.
- Unele episoade sau finaluri de film pot fi recreate în moduri diferite.
Citiți mai mult: Memoria semantică: ce este și cum să o îmbunătățim
Pentru a înțelege efectul Mandela
Unele dintre ideile referitoare la efectul Mandela au de-a face cu faptul că creierul procesează simultan cantități mari de informații și date, așadar memoriei îi este greu să stocheze totul. Prin urmare, atunci când găsește un gol, îl umple într-un anumit fel.
Aceste date adăugate pot fi parțiale și de puțină importanță, cum ar fi afirmația conform căreia în ziua în care a avut loc un anumit eveniment, persoana respectivă purta pantaloni cu dungi, de exemplu. Cu toate acestea, alte abateri pot fi de mare importanță, cum ar fi susținerea că am participat la înmormântarea unei persoane, deși acea persoană a murit cu mulți ani înainte sau mult mai târziu.
La prima vedere, poate părea că este o deformare fără importanță majoră. În orice caz, în unele domenii, aplecarea către o informație sau alta poate fi crucială.
Prin urmare, multe discipline, cum ar fi psihologia aplicată în domeniul criminologiei, țin foarte mult cont de efectul Mandela pentru a realiza dacă un martor spune adevărul.
Câteva explicații despre amintiri
Memoria nu este ceva care se păstrează intact în timp, ci trece prin procese, construcții și reconstrucții de fiecare dată când facem apel la ceva ce a adăpostit. De multe ori, aceste informații sunt distorsionate de comentariul unei terțe părți.
Memoria devine o fuziune de idei și duce la o amintire falsă. În alte ocazii, această schimbare se datorează proceselor interne în sine.
În plus, momentul în care se formează amintirea este asociat și cu împrejurarea. De exemplu, dacă este o experiență scurtă sau bruscă, calitatea memoriei poate să nu fie bună. Intensitatea situației influențează și ea, dovadă fiind episoadele traumatice.
Deci, trebuie să luăm în considerare faptul că multe evenimente sunt stocate cu o anumită încărcătură emoțională. Ceea ce este selectat pentru a fi salvat și ceea ce este omis poate fi foarte diferit.
Amintirea (care este reconstruirea) experiențelor ține și de așteptările și emoțiile noi. În acest fel, ceea ce aducem în prezent din trecut nu este neapărat atât de fidel pe cât credem.
Citiți mai mult: 6 tipuri de memorie la oameni
Da, memoria poate eșua
Acum știm că memoria nu este perfectă și că diferiți stimuli ne influențează atunci când vine vorba de recrearea a ceea ce am trăit în trecut. În viața de zi cu zi, putem miza pe întărirea memoriei folosind diferite obiecte sau tehnici. De exemplu, o agendă sau un dispozitiv tehnologic este suficient.
La toate cele de mai sus, trebuie adăugat faptul că, în construirea acestor amintiri false, intervin perspectivele diferite ale oamenilor. Fiecare dintre ei trăiește o situație din punctul său de vedere. Prin urmare, este posibil să existe două istorii diferite.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Santos, R. F. D., & Stein, L. M. (2008). La influencia de la emoción en los falsos recuerdos: una revisión crítica. Psicologia USP, 19(3), 415-434.
- Rodrigues, Eduarda Pimentel, & Albuquerque, Pedro Barbas de. (2007). Produção de memórias falsas com listas de associados: análise do efeito do nível de processamento e da natureza da prova de memória. Psicologia USP, 18(4), 113-131. Recuperado em 18 de janeiro de 2022, de http://pepsic.bvsalud.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1678-51772007000400008&lng=pt&tlng=.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.