Mă îmbolnăvesc foarte des: de ce?
Una dintre cele mai frecvente întrebări la consultațiile medicale este „De ce mă îmbolnăvesc foarte des?”. Mulți oameni își doresc un răspuns la această întrebare, deoarece, în mod constant, au gripă, răceli, dureri, probleme digestive, oboseală prelungită și multe alte simptome care dau senzație de boală.
Adevărul este că există mulți factori care pot explica de ce unii oameni tind să fie mai bolnavi decât alții. Alterările sistemului nervos, funcția sistemului imunitar și modificările hormonale au mult de-a face cu acest lucru.
De ce mă îmbolnăvesc foarte des? Cauze posibile
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor avertizează că un număr mare de boli cronice sunt asociate cu practicarea unor obiceiuri proaste de viață, cum ar fi fumatul activ, fumatul pasiv, consumul de alcool, stilul de viață sedentar și alimentația nesănătoasă.
Din acest motiv, pentru a răspunde la întrebarea „de ce mă îmbolnăvesc atât de des” este important să trecem în revistă obiceiurile zilnice. Un stil de viață nesănătos poate fi declanșatorul multor boli. Cu toate acestea, nu trebuie excluse nici alte cauze.
Anxietate
Când nivelul de anxietate crește, manifestările clinice le depășesc cele emoționale. Mulți pacienți experimentează disconfort digestiv, cum ar fi greață, dureri de stomac sau vărsături.
De fapt, un studiu publicat în Scandinavian Journal of Gastroenterology a constatat că există o relație între simptomele gastrointestinale și tulburările de anxietate și depresie.
Alte simptome care sunt legate de anxietate includ:
- Transpirație excesivă
- Dificultate de respirație sau senzație de dispnee
- Ameţeală
- Tremurături
- Creșterea frecvenței cardiace
Citește mai mult: 7 probleme cauzate de sistemul imunitar slăbit: ce putem face?
Când să consulți medicul?
A avea aceste simptome ar trebui să fie un motiv suficient pentru a consulta medicul. Profesionistul poate sugera o consultație la un profesionist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru.
Din fericire, atât cazurile specifice de anxietate, cât și tulburările de anxietate pot fi abordate în mai multe moduri. Psihoterapia, însoțită de modificări ale stilului de viață, poate fi suficientă. În unele cazuri, pot fi necesare medicamente.
Stres cronic
Stresul este o reacție naturală a organismului la anumite amenințări. Cu toate acestea, atunci când apare în mod cronic, impactul său asupra sănătății și bunăstării este nociv. A te îmbolnăvi prea des poate fi un semn de stres în exces.
După cum detaliază cercetările publicate în Future Science OA , stresul afectează funcțiile sistemului imunitar, perturbă sistemul nervos și compromite sănătatea inimii. Atunci când scapă de sub control, este asociat cu afecțiuni precum durerile de cap și durerile de spate.
Alte semne de boală legate de stres includ:
- Lipsă de energie sau oboseală
- Probleme digestive, cum ar fi diaree, greață și crampe
- Insomnie și probleme cu somnul
- Infecții frecvente, cum ar fi gripa, răcelile și problemele urinare
Când să consulți medicul?
Atât medicii, cât și psihologii pot ajuta la dezvoltarea strategiilor de atenuare a efectelor stresului. Este important să soliciți un consult dacă există simptome care îți afectează calitatea vieții. Tratamentul se poate concentra pe cauza de bază a stresului și pe boala în sine. Prin urmare, poate include:
- Terapie psihologică
- Medicamente
- Schimbări în stilul de viață
Probleme imunitare
Problemele care afectează sistemul imunitar pot explica de ce mulți oameni sunt în mod constant bolnavi de gripă, răceli și infecții. Atunci când mecanismele de apărare nu pot răspunde bine împotriva agenților patogeni, apar aceste boli.
De fapt, după cum explică cercetările publicate în Journal of Immunology Research, tulburările sistemului imunitar implică un risc crescut de boli cardiace și metabolice.
Persoanele cu un sistem imunitar slab pot prezenta:
- Episoade frecvente de răceală și gripă (cu febră, congestie, dificultăți de respirație, stare generală de rău, etc.)
- Bronșită și astm
- Probleme digestive, cum ar fi constipația sau diareea
- Dureri articulare
- Intoleranțe alimentare
- Iritație, mâncărime și erupții pe piele
Citește mai mult: Dieta influențează sistemul imunitar?
Când să consulți medicul?
Consultă medicul ori de câte ori există semne ale unui sistem imunitar slab. În funcție de manifestările clinice se vor face anumite analize. Acest lucru va determina și tratamentul.
Anemie
Anemia este o boală cauzată de producția scăzută de hemoglobină, o parte a globulelor roșii a cărei funcție este de a facilita transportul oxigenului în sânge. Consumul unor medicamente, deficitul de fier și vitamina B12, sarcina și unele boli cronice pot sta în spatele anemiei.
Când apare, este normal să te simți rău mai des, deoarece anemia provoacă oboseală, dificultăți de respirație, probleme de concentrare și amețeli. Chiar și pielea începe să arate mai palidă, iar cearcănele sunt mai vizibile.
Când să consulți medicul?
La început, mulți ignoră simptomele anemiei pentru că cred că este ceva temporar. Cu toate acestea, este important să nu întârzii tratamentul. În funcție de cauza acesteia, medicul îți poate sugera ajustări ale dietei, suplimente sau medicamente.
Există și alte motive pentru care mă îmbolnăvesc foarte des?
Avem deja câteva răspunsuri pentru „de ce mă îmbolnăvesc atât de des”. Cu toate acestea, există și alți factori. Deshidratarea, o dietă săracă în nutrienți și lipsa somnului pot duce la diverse boli.
În plus, munca în instituții medicale (clinici, spitale, etc.) provoacă infecții recurente din cauza contactului constant cu bacterii și virusuri. Având în vedere acest lucru, este important să se asigure o bună igienă și să se ia măsuri stricte de siguranță.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Baiju, R. M., Peter, E. L. B. E., Varghese, N. O., & Sivaram, R. (2017). Oral health and quality of life: current concepts. Journal of clinical and diagnostic research: JCDR, 11(6), 1-6. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5535498/
- Bagatini, M. D., Cardoso, A. M., Santos, A. A. D., & Carvalho, F. B. (2017). Immune system and chronic diseases. Journal of Immunology Research, 2017, 1-3. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5429960/
- Burgner, D., Jamieson, S. E., & Blackwell, J. M. (2006). Genetic susceptibility to infectious diseases: big is beautiful, but will bigger be even better?. The Lancet infectious diseases, 6(10), 653-663.
- Centers for Desease Control and Prevention. About Chronic Diseases. Disponible en: https://www.cdc.gov/chronicdisease/about/index.htm
- Childs, C. E., Calder, P. C., & Miles, E. A. (2019). Diet and immune function. Nutrients, 11(8), 1-9 . Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6723551/
- Goto, Y., Hayasaka, S., Kurihara, S., & Nakamura, Y. (2018). Physical and mental effects of bathing: A randomized intervention study. Evidence-based complementary and alternative medicine, 2018, 1-5. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6011066/
- Haug, T. T., Mykletun, A., & Dahl, A. A. (2002). Are anxiety and depression related to gastrointestinal symptoms in the general population?. Scandinavian Journal of Gastroenterology, 37(3), 294-298. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11916191/
- Irwig, L. (2007). Smart health choices: making sense of health advice. Hammersmith Press.
- Khaled, K., Hundley, V. & Tsofliou, F. (2021). Poor Dietary Quality and Patterns Are Associated with Higher Perceived Stress among Women of Reproductive Age in the UK. Nutrients, 13(8), 1-15. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8399887/
- Mariotti, A. (2015). The effects of chronic stress on health: new insights into the molecular mechanisms of brain–body communication. Future science OA, 1(3), 1-6. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5137920/
- Medic, G., Wille, M. & Hemels, M. E. (2017). Short-and long-term health consequences of sleep disruption. Nature and science of sleep, 9, 151-161. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5449130/
- Turner, J., Parsi, M. & Badireddy, M. (2022). Anemia. StatPearls. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499994/
- Xun, Y., Shi, Q., Yang, N., et al. (2021). Associations of hand washing frequency with the incidence of illness: a systematic review and meta-analysis. Annals of translational medicine, 9(5), 1-11. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8033386/