Vitamina D și sănătatea cardiovasculară
Știați că vitamina D și sănătatea cardiovasculară sunt strâns legate? În primul rând, acest nutrient face parte din vitaminele solubile în grăsimi, care includ și A, E și K. Corpul uman este capabil să-l sintetizeze după expunerea la lumina soarelui.
Totuși, această producție este limitată, așa că trebuie completată printr-un consum regulat de alimente bogate în vitamina D, în special pește. Deși cele mai cunoscute beneficii ale sale au de-a face cu metabolismul calciului și cu sănătatea oaselor, dovezile științifice sugerează că influențează și alte părți ale organismului.
Cum se produce vitamina D?
La expunerea la lumina soarelui, pielea este capabilă să transforme o moleculă precursoare în colecalciferol sau vitamina D3, una dintre formele inactive ale vitaminei. Totuși, procesul depinde de mai mulți factori, precum anotimpul anului, perioada zilei și latitudinea geografică, motiv pentru care diferă în funcție de populație.
Gradul de pigmentare a pielii interferează cu cantitatea de raze ultraviolete care sunt capabile să stimuleze producția de vitamina D. La fel, vârsta și condițiile culturale modifică timpul de expunere la lumina soarelui și cantitatea de piele care primește razele ultraviolete. Prin urmare, sinteza este de multe ori slabă.
Ce opțiuni există pentru completare?
Deși producția cutanată ar putea garanta până la 95% din depozitul de vitamina D din organism, majoritatea populației lumii suferă de deficiențe ale acestei substanțe. Prin urmare, sunt necesare surse externe pentru a o obține. Printre opțiuni se numără următoarele:
- Alimente naturale, cum ar fi peștele, ouăle, untul și ficatul.
- Produse funcționale, adică cele în care industria alimentară adaugă nutrienți esențiali.
- Suplimente farmacologice care conțin diverse dintre forme de vitamina D.
Metabolismul vitaminei D: activarea moleculei
Precursorul vitaminei D este colecalciferolul (vitamina D3), care este sintetizat de piele după expunerea la lumina soarelui. Există însă și o altă formă inactivă, ergocalciferolul sau vitamina D2, care este sintetizată de plante și care poate fi consumată ca sursă externă.
Aceste molecule precursoare au nevoie de activare. Pentru a face acest lucru, precursorul se leagă de o proteină care îl transportă la ficat, unde are loc o primă transformare. Așa apare calcidiolul.
Molecula rămâne inactivă și, prin urmare, necesită o a doua hidroxilare. Acest proces are loc în rinichi. Acolo este generat calcitriolul, care este forma activă a vitaminei D.
Calcitriolul și funcționarea organismului
Fiind o moleculă liposolubilă, vitamina D traversează cu ușurință membrana plasmatică până ajunge în nucleul celulei, unde se găsește receptorul său. Acolo se leagă de elementul menționat pentru a regla transcripția mai multor gene.
Acțiuni clasice: Metabolismul calciului
Datorită prezenței calcitriolului, crește absorbția calciului și a fosforului din dietă în lumenul intestinal. În plus, efectul său permite extragerea mineralului din fluxul sanguin, ceea ce crește nivelul de calciu disponibil pentru celulele corpului.
În mod similar, în rinichi, stimulează reabsorbția calciului și a fosforului pentru a preveni excretarea unor cantități mari de minerale prin urină. Prin urmare, vitamina D este adesea asociată cu funcția oaselor.
Calcitriol: o substanță versatilă
Receptorul moleculei este localizat în majoritatea celulelor corpului, ceea ce sugerează că intervenția sa în procesele fiziologice este mult mai amplă decât se credea inițial.
Au fost efectuate diverse investigații pentru a elucida celelalte efecte ale vitaminei D, care au fost numite „non-clasice”. Calcitriolul a fost legat de reglarea sistemului imunitar, deficiența acestuia fiind asociată cu boli infecțioase și autoimune.
În mod similar, s-a demonstrat că exercită un efect asupra funcționării hormonale. Nivelurile insuficiente sunt legate de o funcție alterată a pancreasului, care favorizează dezvoltarea diabetului zaharat. Fiind un regulator al creșterii celulare, vitamina D poate di implicată în managementul cancerului.
Vitamina D și sănătatea cardiovasculară
A fost demonstrată prezența receptorilor nucleari pentru vitamina D în mușchii netezi. Vasele de sânge au un strat muscular care le permite să se contracte și să se dilate pentru a se adapta nevoilor organismului.
Datorită prezenței acestor receptori, au fost efectuate diverse investigații pentru a clarifica efectele calcitriolului asupra vaselor de sânge. Se pare că acesta este legat de scăderea contracției și îmbunătățirea funcției endoteliale.
Deficitul de vitamina D: provoacă hipertensiune arterială?
Calcitriolul acționează asupra unui sistem important pentru reglarea tensiunii arteriale: sistemul renină-angiotensină-aldosteron. Molecula activă este capabilă să inhibe renina, deci nu stimulează conversia tensinogenului în angiotensină. Acest lucru previne creșterea tensiunii arteriale.
Mai multe studii au asociat nivelurile scăzute de vitamina D cu creșterea tensiunii arteriale. Acest lucru este mai accentuat în lunile de iarnă, când sinteza cutanată a colecalciferolului este scăzută.
Vitamina D are un efect benefic asupra reglării tensiunii arteriale.
Cardioprotecție cu calcitriol
Lipsa de vitamina D a fost legată de diferite afecțiuni clasificate ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Vorbim despre sindromul metabolic, obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemia și hipertensiunea arterială.
Aceste patologii par să fie legate de niveluri scăzute de calcitriol, ceea ce sugerează că hipovitaminoza D este implicată în dezvoltarea acestor afecțiuni.
Cum știm dacă avem o lipsă de vitamina D?
Deoarece există două molecule precursoare, determinarea nivelului colecalciferolului și ergocalciferolului nu sunt testele cele mai potrivite pentru măsurarea nivelului de vitamina D din sânge. Se recomandă utilizarea valorilor de calcidiol, deoarece aceasta este cea mai abundentă formă din organism și reflectă mai bine concentrația din sânge.
Chiar și așa, nu există un consens asupra nivelurilor considerate optime. Majoritatea studiilor susțin faptul că concentrațiile sub 20 ng/ml ar trebui clasificate drept deficitare, constituind astfel hipovitaminoză D.
De fapt, nivelurile de calcidiol care variază între 20 – 30 ng/ml ar putea fi asociate cu o rezervă insuficientă. Și alți parametri ar trebui evaluați pentru a analiza în mod obiectiv starea reală a vitaminei D. Printre aceștia se numără nivelurile de parathormon și calciu seric.
Citiți mai mult: Cine sunt oamenii predispuși deficitului de vitamina D?
Cum să luăm suplimente de vitamina D pentru sănătatea cardiovasculară și nu numai?
Este clar că vitamina D joacă un rol important în îngrijirea sănătății cardiovasculare. Deoarece expunerea la soare pare a fi insuficientă la multe populații, suplimentarea prin dietă este cea mai bună opțiune.
Consumul de alimente fortificate este prima variantă. Printre acestea, se remarcă produsele lactate. Dacă medicul sau nutriționistul ne recomandă, putem consuma suplimente de colecalciferol sau ergocalciferol.
Există o doză ideală?
Doza zilnică recomandată depinde de vârsta și starea de sănătate a pacientului. Cu toate acestea, se consideră că 800 UI zilnic pentru un adult sunt suficiente pentru o concentrație adecvată de vitamina D. În ciuda acestui fapt, fiecare caz trebuie examinat separat.
Hipervitaminoza D este o tulburare rară cauzată de intoxicația cu suplimente de vitamina D. Se manifestă prin hipercalcemie. Simptomele acesteia includ următoarele:
- Slăbiciune
- Pierderea poftei de mâncare și pierdere în greutate
- Greaţă
- Dureri musculare și rigiditate
- Pietre la rinichi
- Hipertensiune arterială
Acestea fiind spuse, rețineți că vitamina D aduce beneficii sănătății cardiovasculare și altor sisteme importante ale corpului. Prin urmare, dacă bănuiți că aveți o lipsă a acestui nutrient, cel mai bine este să consultați medicul. Aceasta va determina cea mai bună doză pentru a evita trecerea de la o extremă la alta.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Nair R, Maseeh A. Vitamin D: The “sunshine” vitamin. J Pharmacol Pharmacother. 2012;3(2):118-126. doi:10.4103/0976-500X.95506
- Calle, A.; Torrejón, M.; La Vitamina D y sus Efectos “no Clásicos”; .Revista Española de Salud Pública; 86 (5); 2012.
- Cesari, Matteo et al. “Vitamin D hormone: a multitude of actions potentially influencing the physical function decline in older persons.” Geriatrics & gerontology international vol. 11,2 (2011): 133-42. doi:10.1111/j.1447-0594.2010.00668.x
- Moyano, C.; López, F.; Castilla, M.; Vitamina D e Hipertensión Arterial; Medicina Clínica; 138 (9): 397 – 401; 2012.
- Pajuelo, J.; Bernui, I.; Arbañil, H.; Gamarra, D.; Miranda, M.; Chucos, R.; Vitamina D y su Relación con Factores de Riesgo Metabólicos para Enfermedad Cardiovascular en Mujeres Adultas; Anales de la Facultad de Medicina; 79 (2); 2018
-
Tare M, Emmett SJ, Coleman HA, Skordilis C, Eyles DW, Morley R, Parkington HC. Vitamin D insufficiency is associated with impaired vascular endothelial and smooth muscle function and hypertension in young rats. J Physiol. 2011 Oct 1;589(Pt 19):4777-86. doi: 10.1113/jphysiol.2011.214726. Epub 2011 Aug 1. PMID: 21807617; PMCID: PMC3213423.
- Vásquez, D.; Cano, C.; Gómez, A.; González, M.; Guzmán, R.; Martínez, J.; Rosero, O.; Rueda, C.; Acosta, J.; Vitamina D. Consenso Colombiano de Expertos; Med 39 (2): 140 – 157; 2.017.
- Polly P, Tan TC. The role of vitamin D in skeletal and cardiac muscle function. Front Physiol. 2014;5:145. Published 2014 Apr 16. doi:10.3389/fphys.2014.00145
- De Oliveira, V.; Muller, G.; Dutra, E.; Boff, B,; Zirbes, G.; Influencia de la Vitamina D en la Salud Humana; Acta Bioquímica Clínica Latinoamericana; 48 (3): 329 – 337; 2014.
- Mehta V, Agarwal S. Does Vitamin D Deficiency Lead to Hypertension?. Cureus. 2017;9(2):e1038. Published 2017 Feb 17. doi:10.7759/cureus.1038
- Valero, M.; Hawkins, F.; Metabolismo, Fuentes Endógenas y Exógenas de Vitamina D; REEMO; 16 (4): 63 – 70; 2007.
- Park, Jung Eun et al. “Vitamin D and Metabolic Diseases: Growing Roles of Vitamin D.” Journal of obesity & metabolic syndrome vol. 27,4 (2018): 223-232. doi:10.7570/jomes.2018.27.4.223