Alopecia la copii: cauze și tipuri

Alopecia la copii este pierderea excesivă a părului care poate apărea la micuții cu vârsta sub 12 ani. La început, problema tinde să treacă neobservată din cauza faptului că mulți părinți percep căderea părului ca un simptom normal al perioadei de creștere.

Cu toate acestea, în unele cazuri, problema poate fi destul de vizibilă. Volumul părului copilului scade și pot apărea chiar pete de chelie. Care sunt cauzele alopeciei la copii? Cum este clasificată? În articolul de mai jos, vom discuta despre cele mai relevante aspecte ale acestei afecțiuni.

Alopecia la copii: care sunt cauzele sale?

Conform informațiilor publicate de American Hair Loss Association, 3% din vizitele la medicul pediatru din țări precum Statele Unite implică alopecia la copii. Pentru mulți părinți, problema provoacă o mare îngrijorare nu doar din cauza asocierii cu problemele de sănătate, ci și din cauza impactului emoțional asupra copiilor.

Din fericire, în majoritatea cazurilor, problema este temporară și tinde să se rezolve cu un tratament adecvat. Cu toate acestea, pentru a determina cursul corect al tratamentului, este important să obții mai întâi un diagnostic corect. Cu alte cuvinte, medicul specialist trebuie să stabilească cauza căderii părului, precum și tipul de alopecie.

În multe cazuri, alopecia la copii este rezultatul unor procese infecțioase la nivelul scalpului sau al factorilor genetici. Cu toate acestea, există și alți factori declanșatori care pot explica pierderea părului la copii. Aceștia includ următoarele:

• Boli – hipotiroidism, lupus eritematos, cancer infantil, printre altele
• Modificări metabolice
• Deficiențe nutriționale (lipsa de zinc sau fier, de exemplu)
• Tracţiune
• Declanșatori emoționali (divorțul părinților, agresiunea, anxietatea, etc.)

Citește mai mult:

Tipurile de alopecie sau căderea părului

Ce tipuri de alopecie la copii există?

Căderea părului la copii este împărțită în două categorii: alopecia cicatricială și alopecia non-cicatricială. În prima categorie, există o deteriorare a foliculului de păr care provoacă un efect permanent și ireversibil. În schimb, efectele alopeciei fără cicatrici sunt reversibile. Așadar, care sunt diferitele tipuri de alopecie la copii?

Alopecie occipitală

Așa cum se explică într-un articol publicat în Annals of Dermatology, alopecia occipitală apare în primele luni de viață din cauza evoluției ciclului folicular care are loc în perioadele fetale și neonatale.

În a 20-a săptămână de gestație, scalpul are deja foliculi care se află în stadiul de creștere. Pe măsură ce timpul trece, acești foliculi intră în stadiul de cădere. În momentul nașterii, se poate observa pierderea bruscă a părului. În acest caz, tratamentul nu este necesar, deoarece părul va repopula zona de unul singur.

Alopecie triunghiulară congenitală

Alopecia triunghiulară începe în uter. Se caracterizează prin prezența unui gol în formă de triunghi care nu are păr. Golul apare, de obicei, pe ambele părți ale regiunii temporale și nu se extinde în alte zone. Această formă de alopecie este permanentă. Cu alte cuvinte, nu există tratament.

Efluviul telogen și anagen

Copiii care prezintă acest tip de problemă suferă o cădere severă a părului. În general, pierderea are loc în asociere cu următoarele probleme:

• Boli endocrine
• Boli cronice
• Deficiențe
• Chimioterapie
• Produse farmaceutice
• Intervenții chirurgicale
• Febră intensă
• Vaccinare

Tratamentul implică diagnosticarea cauzei de bază și rezolvarea acestei probleme. Efluviul telogen și anagen reprezintă cele mai frecvente variații ale alopeciei difuze la copii.

Alopecia areata

Aceasta reprezintă un proces inflamator cronic care își are originea în sistemul imunitar. Părul cade de la sine din cauza desprinderii bruște a foliculilor în anumite zone, fie pe cap, fie pe corp (cum ar fi brațele sau picioarele).

În general, alopecia areata apare înainte de vârsta de 20 de ani și este tratabilă. Principalele cauze sunt tensiunea emoțională sau momentele de stres intens (de exemplu, perioada examenelor, abuzul emoțional sau fizic sau divorțul părinților).

Îți recomandăm:

Tratament pentru alopecie cu minoxidil

Alopecie la copii ca rezultat al tracțiunii

Cozile de cal, împletiturile și coafurile strânse pot determina căderea părului la copii. Aceasta rezultă din tragerea continuă a părului în anumite zone. În unele cazuri, poate fi ireversibilă. Prin urmare, este important să eviți să aplici tensiune asupra părului și să îl lași liber.

Alopecie din cauza tricotilomaniei

Acest tip de cădere a părului la copii este produs de cazuri severe de anxietate. Copiii au tendința de a-și smulge părul, ceea ce duce la alopecie. Tratamentul constă în consiliere psihologică cu scopul de a descoperi ce cauzează problema. Această afecțiune este considerată un tic nervos și este mai frecventă la ceafă și breton.

Alopecie din cauza pecinginei

În acest caz, alopecia este cauzată de prezența ciupercilor și implică apariția căderii localizate a părului. În plus, ciuperca se poate răspândi prin contact direct între copii (de exemplu, la grădiniță sau la școală sau din cauza utilizării în comun a unei perii sau a unui prosop). Este important să eviți utilizarea remediilor casnice. Medicul dermatolog este cel care indică tratamentul adecvat.

Alopecie ca rezultat al tratamentelor oncologice

Acest tip de alopecie apare nu numai pe cap, ci și pe față și corp. Cel mai bine este să eviți remediile și să aștepți terminarea tratamentului oncologic pentru ca părul să crească la loc.

Căderea părului la copii: ce altceva trebuie să știi?

În general, fiecare tip de alopecie este mai frecvent la o anumită grupă de vârstă.

• Alopecia occipitală și triunghiulară este mai frecventă la bebeluși și copii mici.
• Efluviul telogen și anagen, tricotilomania, tumorile, pecinginea și alopecia areata sunt mai frecvente la vârsta școlară.

În orice caz, cel mai bine este să consulți un medic pediatru sau un dermatolog pentru a obține un diagnostic adecvat. După ce specialistul determină originea alopeciei, el sau ea va decide care sunt cele mai bune opțiuni terapeutice.