Relația dintre piele și emoții
Până acum câteva decenii, a vorbi despre relația dintre piele și emoții era o afacere foarte riscantă. Astăzi, știm că există o astfel de relație. Cercetările în acest sens au dus la nașterea unui nou domeniu de studiu: psihodermatologia.
Psihodermatologia este o disciplină foarte bine definită care studiază relația dintre piele și minte. În linii mari, împarte tulburările în trei categorii: psihofiziologice, psihiatrice primare și psihiatrice secundare. Mai jos, vom vorbi despre asta și vă vom arăta de ce este important să vă controlați emoțiile dacă vreți să aveți grijă de aspectul pielii.
Care este relația dintre piele și emoții?
Înainte de a vorbi despre relația dintre piele și emoții, trebuie să clarificăm categoriile pe care le-am expus la început. Prin tulburări psihofiziologice înțelegem problemele pielii care se agravează sau reacționează la stări emoționale. Psoriazisul este cel mai bun exemplu (deși nu singurul).
Tulburările psihiatrice primare sunt afecțiuni psihiatrice care se manifestă prin afecțiuni ale pielii; cele mai multe dintre ele sunt auto-induse: de exemplu, trichotilomania. Tulburările psihiatrice secundare sunt legate de episoade de stimă de sine scăzută sau fobie socială. Un exemplu în acest sens este acneea chistică.
În acest sens, afecțiunile pielii pot fi agravate sau dezvoltate de afecțiuni emoționale, dar pot provoca, de asemenea, modificări mintale ca și consecință. Relația este bidirecțională. Cu cât problema este mai mare, cu atât vor fi consecințe fizice sau psihologice mai mari.
Pe baza dovezilor, vă expunem câteva boli care explică relația dintre piele și emoții.
Recomandăm: Remedii naturale pentru dermatita seboreică
Psoriazis
După cum indică cercetătorii, un procent ridicat de exacerbări sau episoade ale psoriazisului sunt legate de influențele psihologice. Stresul este cea mai importantă situație, pe lângă condiționarea abordării alese pentru a opri evoluția bolii.
Relația dintre stres și psoriazis este paradoxală, deoarece boala este alimentată chiar de suferința în sine. Este un ciclu vicios dificil de oprit. Experții susțin că cele mai multe diagnostice ale acestei afecțiuni stabilite înainte de vârsta de 40 de ani sunt direct legate de stres.
Dermatită atopică
Dermatita atopică este o tulburare care provoacă roșeața pielii. Relația sa cu stresul este un lucru pe care l-au arătat diverse studii. Printre alternativele de tratament se numără și psihoterapia.
De fapt, există dovezi puternice ce arată că unele tehnici de psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, biofeedback-ul și psihoterapia dinamică scurtă, au rezultate bune în controlul bolii.
Nu este neobișnuit ca pacienții adulți, mai ales când vine vorba de episoade extreme, să utilizeze antidepresive ca adjuvant la terapia principală. Acesta este un alt motiv care arată relația strânsă dintre piele și emoții.
Hiperhidroză
Hiperhidroza este o afecțiune în care pacienții prezintă transpirație excesivă. Este adesea asociată cu exerciții fizice sau cu o creștere a temperaturii, dar studiile și cercetările au arătat că hiperhidroza poate fi declanșată și de stres sau anxietate.
Oamenii dezvoltă sechele emoționale diferite. Fobia socială și stima de sine scăzută se numără printre principalele probleme.
Urticarie
Un alt exemplu ce evidențiază relația dintre piele și emoții este urticaria. Mai mult de jumătate din episoadele de acest tip nu au o explicație clară, așadar unii experți sugerează că stresul joacă un rol principal. În medie, până la 50% dintre pacienții cu urticarie trăiesc cu situații stresante.
Unii oameni, când se confruntă cu amintiri sau stimuli care evocă un abuz sau o situație traumatică din trecut, pot dezvolta această afecțiune a pielii. De aceea, sprijinul psihologic poate fi un mare aliat în timpul tratamentului.
Desigur, putem continua să enumerăm bolile și tulburările care explică relația dintre piele și emoții:
- Acnee conglobată
- Alopecia areată
- Virusul herpes simplex și virusul papiloma uman care pot fi reactivat prin schimbări emoționale
- Dermatită
- Iluzii de parazitoză
- Excoriații neurotice
- Mâncărime psihogenă
- Vitiligo există dovezi)
Există și așa-numitele tulburări senzoriale ale pielii. Acest termen include afecțiuni ale pielii care nu pot fi asociate cu un diagnostic precis. Deși natura lor este parțial necunoscută, experții indică faptul că anxietatea sau depresia pot fi cauzele bolilor. Arsuri, mâncărimi ale pielii capului, înțepături ale pielii și mâncărime generalizată sunt câteva exemple.
Alte exemple ale relației dintre piele și emoții
Deși bolile și tulburările pielii sunt cel mai bun exemplu al relației dintre piele și emoții, problemele se manifestă și în alte moduri. Să vedem câteva exemple:
- Frică: atunci când simțiți frică, pielea reacționează la acest stimul emoțional. Una dintre cele mai cunoscute consecințe este pielea de găină. Pot apărea și frisoane și transpirații.
- Rușine: pielea reacționează în moduri diferite. Apare paralizia parțială sau înroșirea feței din cauza creșterii fluxului sanguin sub piele.
- Bucurie: este una dintre cele mai puternice emoții, deci este firesc să afecteze cel mai mare organ. Pielea eliberează tensiune. Culoarea sa se schimbă pe măsură ce fluxul sanguin este mai puternic.
Recomandăm: Unguentul Protopic pentru dermatita atopică
Acestea sunt câteva exemple ale modului în care emoțiile afectează aspectul tegumentului. Desigur, reacțiile pot fi declanșate de emoții diferite.
Conștientizarea acestei relații este de o mare importanță pentru a preveni schimbările emoționale bruște ce afectează negativ aspectul pielii. Ajută pacienții cu patologii dermatologice să controleze anxietatea și fobia socială.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Arndt J, Smith N, Tausk F. Stress and atopic dermatitis. Curr Allergy Asthma Rep. 2008 Jul;8(4):312-7.
- Griffiths CE, Richards HL. Psychological influences in psoriasis. Clin Exp Dermatol. 2001 Jun;26(4):338-42.
- Gupta MA, Gupta AK, Watteel GN. Early onset (< 40 years age) psoriasis is comorbid with greater psychopathology than late onset psoriasis: a study of 137 patients. Acta Derm Venereol. 1996 Nov;76(6):464-6.
- Gupta, M. A. Stress and urticaria. In Neuroimmunology of the Skin. Springer, Berlin, Heidelberg. 2009; 209-217.
- Linnet J, Jemec GB. Anxiety level and severity of skin condition predicts outcome of psychotherapy in atopic dermatitis patients. Int J Dermatol. 2001 Oct;40(10):632-6.
- Hsu, V. M., Shah, V. V., Aldahan, A. S., Mlacker, S., Samarkandy, S., & Nouri, K. (2017). Hyperhidrosis and stress. In Stress and Skin Disorders. Springer, Cham. 2017; 137-148.
- Jafferany M. Psychodermatology: a guide to understanding common psychocutaneous disorders. Prim Care Companion J Clin Psychiatry. 2007;9(3):203-13.
- Koo, J., & Lebwohl, A. Psychodermatology: the mind and skin connection. American family physician. 2001; 64(11): 1873.
- Koo J, Gambla C. Cutaneous sensory disorder. Dermatol Clin. 1996 Jul;14(3):497-502.
- Papadopoulos L, Bor R, Legg C, Hawk JL. Impact of life events on the onset of vitiligo in adults: preliminary evidence for a psychological dimension in aetiology. Clin Exp Dermatol. 1998 Nov;23(6):243-8.
- Ruchinskas R. Hyperhidrosis and anxiety: chicken or egg? 2007;214(3):195-6.