Secrețiile vaginale galbene cu și fără miros: 5 cauze și tratament
Secrețiile vaginale sunt un amestec de lichide și mucus cervical care apare în mod natural. Într-o măsură mai mică sau mai mare, fiecare femeie sănătoasă are secreții vaginale. Culoarea și mirosul variază în fiecare caz. Totuși, unele episoade, cum ar fi secrețiile vaginale galbene, pot fi semne ale unei afecțiuni.
Totul depinde de caracteristicile fluxului. Este posibil ca înainte de menstruație unele femei să secrete substanțe cu o culoare gălbuie, deoarece modificările hormonale afectează compoziția secrețiilor. Totuși, dacă este prima dată când aveți această problemă, nu trebuie să o ignorați. Aflați mai jos totul despre secrețiile vaginale galbene cu și fără miros!
Secrețiile vaginale galbene: cauze
După cum am explicat deja, secrețiile vaginale suferă modificări de culoare și miros din cauza schimbărilor hormonale. Printre altele, scurgerile vaginale ajută la prevenirea infecțiilor, lubrifiază zona în timpul actului sexual și mențin vaginul curat.
În condiții normale, secrețiile sunt deschise la culoare, nu au miros și pot varia ca densitate. În mod similar, cantitatea secretată variază în funcție de mulți factori (cum ar fi utilizarea contraceptivelor).
Atunci când nu există un istoric de modificări de culoare, secrețiile galbene sunt un simptom al unei afecțiuni. Dacă scurgerea este de culoare galben pal, nu are miros și nu este însoțită de alte simptome, nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. Dacă mirosul este modificat și dezvoltați și alte simptome, cauzele pot fi următoarele:
1. Infecția cu Candida spp.
Este o infecție fungică produsă de Candida albicans. Potrivit Potrivit cercetătorilor, până la 90% dintre infecțiile vaginale sunt cauzate de acest microorganism. Este atât de comun, încât Harvard Health susține că 75% dintre femei vor avea cel puțin un episod în timpul vieții.
Simptomele includ modificări ale culorii secrețiilor vaginale. Deși scurgerea capătă adesea o culoare alb pal, poate avea și o nuanță gălbuie. În general, îi lipsește mirosul sau acesta se manifestă cu intensitate foarte scăzută.
Această modificare a secreției vaginale este însoțită de mâncărime și arsuri în vagin, disconfort la urinare, durere sau disconfort în timpul contactului sexual, inflamație a vulvei și roșeață. Majoritatea cazurilor sunt ușoare și se vindecă în câteva zile sau săptămâni.
2. Boala inflamatorie pelvină
Boala inflamatorie pelviană (BIP) este o afecțiune caracterizată prin inflamarea endometrului, a trompelor uterine sau a peritoneului. Apare atunci când microorganismele din vagin urcă în uter. Cauzele bacteriene explică majoritatea cazurilor.
Oficiul pentru Sănătatea Femeii notează faptul că până la 5% dintre femeile americane au BIP. În această afecțiune, colorarea secreției vaginale este însoțită de un miros neplăcut, care poate deveni foarte intens. Alte simptome sunt următoarele:
- Durere la urinare
- Durere în abdomenul inferior
- Febră
- Cicluri menstruale neregulate
- Disconfort în timpul actului sexual
- Sângerare uterină anormală
Această afecțiune poate fi tratată cu ușurință, dar acest lucru trebuie făcut cât mai curând posibil pentru a evita complicațiile. De exemplu, poate provoca dureri cronice, infertilitate sau probleme în timpul sarcinii.
Citiți și: Secrețiile vaginale groase: de ce apar?
3. Chlamydia
Chlamydia este o boală cu transmitere sexuală care, de obicei, nu provoacă simptome. Acesta este motivul pentru care, potrivit cercetătorilor, procentul femeilor nediagnosticate variază între 1,7 și 17%. Unele dintre semnele pe care le puteți dezvolta sunt următoarele:
- Urinare dureroasă
- Secreții vaginale anormale (culoare și miros)
- Durere în timpul sexului
- Sângerări între menstruații
- Febră și greață (doar dacă infecția s-a răspândit în corp)
Dacă infecția nu este tratată la timp, poate ajunge la uter sau la trompele uterine. În consecință, puteți dezvolta BIP și probleme de fertilitate sau în timpul sarcinii. Din fericire, infecția este tratabilă.
4. Trichomoniaza
În ciuda faptului că trichomoniaza este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală, o mare parte a populației ignoră simptomele acesteia. Potrivit studiilor, această afecțiune este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală non-virală din lume. Este o boală cauzată de un parazit, nu de un virus.
În general, infecția nu provoacă simptome, deși unele femei pot dezvolta următoarele:
- Secreții vaginale urât mirositoare, galbene, maro, gri sau verzi
- Durere în timpul sexului
- Durere la urinare
- Roșeață și arsură la nivelul organelor genitale
Infecția poate fi tratată cu ușurință, deși depinde de cât de avansată este. Dacă tratamentul nu este administrat la timp, poate crește riscul de a contracta HIV și poate provoca probleme de infertilitate sau complicații în timpul sarcinii.
Descoperiți și: Simptomele, cauzele și tratamentul chistului Bartholin
Tratament pentru scurgerile vaginale galbene
Bolile pe care le-am prezentat sunt doar o selecție a cauzelor secrețiilor vaginale galbene. În general, cele mai multe cazuri au la bază un proces infecțios, care poate fi tratat cu ușurință cu antibiotice sau antifungice. Cremele topice pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor.
În orice caz, apelați la un specialist pentru a obține un diagnostic precis. De exemplu, utilizarea antibioticelor este inutilă în cazul unei infecții fungice; de asemenea, antifungicele nu vor ajuta la oprirea unui proces infecțios cauzat de paraziți sau viruși.
Specialistul va stabili amploarea daunelor asupra sistemului reproducător. De asemenea, vă va oferi tratamentul potrivit. Dacă credeți că scurgerile vaginale galbene sunt un simptom al unei boli, nu ezitați să consultați medicul!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Benedí J., Martín S. (2009). Tratamiento de las infecciones ginecológicas. Revisión. Farmacia Profesional;23(1):52-57. Recuperado de: https://www.elsevier.es/es-revista-farmacia-profesional-3-articulo-tratamiento-infecciones-ginecologicas-revision-13132076
- Clínica Mayo (s.f.). Gonorrea. Revisado el 25 de febrero 2023 de: https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/gonorrhea/symptoms-causes/syc-20351774
- Hakenberg, O. W., Harke, N., Wagenlehner, F. (2017). Urethritis in men and women. European Urology Supplements;16(4):144-148.
- Harvard Health Publishing. (2019). Vaginal Yeast Infection. Hardvard medical school. Recuperado de: https://www.health.harvard.edu/a_to_z/vaginal-yeast-infection-a-to-z
- Kissinger, P. (2015). Trichomonas vaginalis: a review of epidemiologic, clinical and treatment issues. BMC infectious diseases;15(1):1-8. Recuperado de: https://bmcinfectdis.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12879-015-1055-0
- OASH. (s.f.). Pelvic inflammatory disease. Office on Women’s Health. Recuperado de: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/pelvic-inflammatory-disease
- Tempera G. (2005). Vaginal infections: epidemiology and risk factors. Giornale Italiano di ostetricia e ginecologia;27(7/8):280-283. Recuperado de: http://eprints.bice.rm.cnr.it/4907/
- Wilson J., Honey E., Templeton A., Paavonen J., Mårdh P., Stary A., Stray B. (2002). A systematic review of the prevalence of Chlamydia trachomatis among European women. Human Reproduction Update;8(4):385-394. Recuperado de: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12206472/