Ce înseamnă culoarea albastru în psihologie?
Culorile ne afectează stările mintale și emoționale. Este adevărat că fiecare ton poate produce multe efecte, chiar și contradictorii. Totul depinde de context. În acest articol, vom discuta despre diferitele stări pe care culoarea albastru le poate evoca în noi, potrivit datelor oferite de psihologie.
Sociologul și psihologul Eva Heller, specialist în psihologia culorilor, a constatat că albastrul este culoarea preferată a multor oameni. Este greu să găsești pe cineva căruia să nu-i placă! Asta pentru că, fără să știm, avem tendința de a o asocia cu o varietate de calități pozitive, cum ar fi încrederea, loialitatea, simpatia, liniștea și raționalitatea.
Să aruncăm o privire mai atentă!
Ce înseamnă culoarea albastru în psihologie?
Culoarea albastră este adesea asociată cu apa (în special marea) și cerul. Asocierile cu aceste elemente sunt ceea ce îi conferă un simbolism al calmului și al liniștii, mai ales atunci când tonurile sunt deschise, cum ar fi cele de bleu.
Este, de asemenea, una dintre culorile cele mai asociate cu capacitatea de control. Toleranța, introspecția și înțelegerea sunt calități pe care tinde să le transmită. Albastrul este legat de încredere, grijă pentru ceilalți, credibilitate, putere, seriozitate, creativitate, energie fizică, cordialitate și dezvoltare tehnologică.
În lumina tuturor acestor sentimente pozitive, multe entități colective au împrumutat culoarea albastră. De exemplu, putem menționa următoarele:
- Uniformele forțelor de securitate evocă încredere și seriozitate.
- În campaniile politice, albastrul inspiră autoritate, credibilitate și pace.
- Băncile, companiile de asigurări și farmaceutice încearcă să transmită securitate, încredere și grijă.
- În marketing, albastrul este destinat să influențeze achizițiile consumatorilor.
Experții au descoperit că nuanța albastră este ideală pentru promovarea alimentelor dietetice sau pentru decorarea bucătăriei, deoarece ne ajută să ne simțim mai puțin înfometați și, prin urmare, să mâncăm mai puțin. Acest lucru se datorează faptului că această culoare tinde să fie mai puțin frecventă în rândul alimentelor.
Albastrul a fost asociat și cu sentimente negative, precum tristețea, melancolia și nostalgia din cauza opoziției sale cu tonurile calde.
Conform psihologiei culorilor, albastrul este cea mai rece culoare și are legătură cu experiențele noastre cu temperaturi scăzute. Pielea capătă o nuanță albăstruie în aceste condiții, iar gheața și zăpada sunt asociate cu aceste tonuri.
Vezi și:
Semnificația diferitelor nuanțe de albastru
Potrivit Evei Heller, există 111 nuanțe de albastru. Însă doar 23 de tonuri au percepții psihologice specifice. Iată care sunt cele mai frecvente nuanțe și semnificația asociată acestora!
Albastru deschis sau bleu
Acest ton este asociat cu sentimentele de liniște, protecție și generozitate. Nuanțele mai deschise sunt asociate cu amintirile, introspecția și comunicarea cu sine. Prin urmare, albastrul deschis este ideal pentru promovarea stărilor de relaxare și concentrare. Este recomandat adesea în dormitoare pentru a combate insomnia.
Albastru închis
Albastrul închis este asociat cu adevărul, moderația, stabilitatea, ordinea și seriozitatea. Este foarte frecvent să-l vedem la uniformele de poliție sau forțe de securitate.
Bleumarin
Această nuanță este legată de fidelitate, angajament și infinit, de ceea ce este sacru și de regalitate. Cerul nopții, unde locuiesc zeii, este perceput ca fiind bleumarin. De asemenea, nuanța a fost utilizată pe scară largă de către faraoni și fecioare.
Bleumarinul este asociat și cu eleganța și puterea economică. În trecut, era foarte reprezentativ pentru înalta societate pentru că era greu de fabricat și scump. Astăzi, este o culoare folosită pe scară largă pentru a face costume elegante. Bleumarinul stârnește, de asemenea, sentimente de liniște și relaxare, deoarece evocă adâncurile mării.
Turcoaz
Aceasta este o culoare care se află între albastru și verde, deci transmite calitățile ambelor: de exemplu, liniște și dezvoltare. Îl asociem cu claritatea mintală, creativitatea, introspecția, echilibrul și controlul emoțional. Deci, dacă vrei să întreprinzi un proiect creativ, poți decora spațiile cu acest ton. Inspirația și creativitatea vor apărea mai ușor.
Vezi și:
Culoarea albastru în psihologie în alte culturi
Semnificația culorii albastre poate varia în funcție de cultură. Efectul pe care îl are asupra noastră va depinde, în mare măsură, de context.
De exemplu, chinezii se încruntă uneori când văd culoarea albastră, deoarece o asociază cu pornografia. Asta pentru că deseori numesc aceste filme „producții albastre”. În Belgia, albastrul este o culoare pentru fete. În Coreea de Sud, oamenii asociază albastrul cu moartea, fiind nuanța de doliu pentru coreeni.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Álvarez O. (2011). Influencia del color en las preferencias de los consumidores. Rev Observatorio Calasanz, 2(4): 228- 246. Recuperado de: https://docplayer.es/10663386-Influencia-del-color-en-las-preferencias-de-los-consumidores.html
- Avendaño Castro, W. R. (2013). Un caso práctico para el análisis del neuromarketing visual en el Centro Comercial Ventura Plaza (Cúcuta, Colombia). Cuadernos de Administración (Universidad del Valle), 29(49), 17-27. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=225028225003
- Bazán, B. (2018). La conexión emocional con el color. Los colores que más y menos gustan en España y sus significados. Revista Sonda: Investigación y Docencia en Artes y Letras, 7, 275-290. Recuperado de: http://ojs.upv.es/index.php/sonda/article/view/18331
- Elliot, A. J., & Maier, M. A. (2014). Color psychology: Effects of perceiving color on psychological functioning in humans. Annual review of psychology, 65, 95-120. Recuperado de: https://www.annualreviews.org/doi/abs/10.1146/annurev-psych-010213-115035
- Heller E. (2004). Psicología del color. Cómo actúan los colores sobre los sentimientos y la razón. España: Gustavo Gili. Recuperado de: https://dialnet.unirioja.es/servlet/libro?codigo=254510
- Molina A. (2014). El color azul: dimensión psicológica y educativa [Tesis de pregrado, Universidad de Valladolid]. Recuperado de: https://uvadoc.uva.es/bitstream/handle/10324/8073/TFG-O%20297.pdf?sequence=1&isAllowed=y
- Jonauskaite, D., Parraga, C. A., Quiblier, M., & Mohr, C. (2020). Feeling Blue or Seeing Red? Similar Patterns of Emotion Associations With Colour Patches and Colour Terms. i-Perception, 11(1), 2041669520902484. Recuperado de: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7027086/
- Negreira, E. V. (2015). El color en la imagen: una relación del pasado-presente y futuro. Cuadernos del Centro de Estudios en Diseño y Comunicación. Ensayos, (54), 177-194. Recuperado de: http://www.scielo.org.ar/scielo.php?pid=S1853-35232015000400013&script=sci_abstract&tlng=pt
- Ortiz, A. S. (1999). El color, símbolo de poder y orden social: apuntes para una historia de las apariencias en Europa. Espacio Tiempo y Forma. Serie IV, Historia Moderna, (12). Recuperado de: https://revistas.uned.es/index.php/ETFIV/article/view/3386
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.