Utilizarea excesivă a oțetului de mere
Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto
Unii oameni nu sunt pe deplin conștienți de posibilele efecte secundare produse de utilizarea excesivă a oțetului de mere. Deși oamenii atribuie numeroase beneficii pentru sănătate acestui produs, utilizarea sa în cantități mari poate duce la reacții nedorite care pot reprezenta un pericol.
Până în prezent, nu există suficiente dovezi despre siguranța și eficacitatea acestui ingredient natural. Din acest motiv, deși îl putem include în dietele noastre, experții recomandă un consum moderat și ocazional.
Vrei să afli mai multe despre utilizarea excesivă a oțetului de mere? Citește mai departe!
Ce este oțetul de mere?
Oțetul de mere este un produs organic obținut prin fermentarea merelor cu drojdie. În timpul procesului, drojdia transformă zaharurile merelor în alcool. Apoi, prin adăugarea de bacterii, alcoolul fermentează și se transformă în acid acetic cu o concentrație de 5 până la 6%.
Acest acid este clasificat ca „acid slab”, iar acest aspect este responsabil pentru multe dintre efectele benefice ale oțetului. Produsul conține și apă și alți micronutrienți.
Potrivit cercetărilor publicate în Critical Reviews in Food Science and Nutrition, acidul acetic conținut de oțetul de mere accelerează metabolismul lipidelor și scade riscul de obezitate și diabet de tip 2. Deci, de ce nu ar trebui consumat în exces?
Îți recomandăm:
Utilizarea excesivă a oțetului de mere
Deși este cunoscut ca fiind un produs sănătos, utilizarea excesivă a oțetului de mere poate declanșa efecte secundare semnificative. Din această cauză, trebuie să acționezi întotdeauna cu precauție, evitând dozele prea mari. De asemenea, este mai bine să îl diluezi în apă, dacă este posibil.
Așadar, ce efecte secundare poate avea utilizarea excesivă a oțetului de mere?
1. Oțetul de mere poate întârzia golirea stomacului
Utilizarea excesivă a oțetului de mere poate agrava simptomatologia gastroparezei. Aceasta este o afecțiune frecventă la persoanele care suferă de diabet de tip 1 și constă într-o defecțiune a nervilor de la nivelul stomacului, îngreunând golirea acestuia.
Acest ingredient încetinește viteza cu care mâncarea părăsește stomacul și intră în tractul digestiv inferior. În consecință, reduce nivelurile ridicate ale zahărului în sânge, dar încetinește absorbția nutrienților. Simptomele includ următoarele:
- Greaţă
- Arsuri la stomac
- Distensie abdominală
2. Provoacă disconfort digestiv
Unii oameni consideră că oțetul de mere este iritant și poate provoca tulburări la stomac. Deși studiile asociază acidul acetic cu o senzație crescută de sațietate, mai multe ipoteze sugerează faptul că acest efect este un rezultat al indigestiei pe care o provoacă.
Într-un studiu controlat publicat în Jurnalul Internațional de Obezitate, un grup de oameni a consumat o băutură care conținea 25 ml de oțet de mere. În cele din urmă, aceștia au raportat un apetit scăzut, dar și o senzație neplăcută de greață.
3. Este asociat cu niveluri scăzute de potasiu și pierdere osoasă
Până în prezent, nu există suficiente studii controlate privind relația dintre oțetul de mere și nivelurile de potasiu din sânge. Nu există nici suficiente cercetări despre presupusa sa legătură cu pierderea osoasă. Cu toate acestea, există un raport de caz publicat ce menționează astfel de efecte.
Acest studiu de caz a fost publicat în Nephron. O femeie care a consumat cantități mari de oțet de mere, pentru o perioadă lungă de timp, a ajuns să fie internată în spital cu niveluri scăzute de potasiu și modificări ale chimiei sângelui.
Femeia a consumat aproximativ 250 de mililitri de oțet de mere diluat în apă timp de peste 6 ani. Diagnosticul a arătat osteoporoză și distrugerea mineralelor din oase. Medicii au stabilit, de asemenea, că excesul de acid acetic ar putea reduce formarea de țesut osos nou.
4. Poate provoca eroziunea smalțului dinților
Consumul excesiv de alimente și băuturi acide determină deteriorarea smalțului dinților. Deși s-au efectuat mai multe cercetări cu privire la efectele băuturilor răcoritoare și ale sucurilor de fructe, există, de asemenea, dovezi ale deteriorării smalțului cauzate de acidul acetic.
Un articol din revista medicală Clinical Laboratory afirmă faptul că oțetul poate provoca o pierdere de minerale dentare între 1% și 20% după patru ore de la ingestie. Cu toate acestea, studiul a fost realizat într-un laborator și nu pe oameni, caz în care saliva ar putea să ajute la atenuarea acidității.
În orice caz, recomandarea generală este de a evita expunerea directă a dinților la oțetul pur de mere nediluat.
5. Poate produce arsuri la nivelul gâtului
Utilizarea excesivă a oțetului de mere poate provoca arsuri pe esofag. Aceasta a fost concluzia unui studiu publicat în Acta Paediatrica, în care au fost observate efectele lichidelor ingerate accidental de copii.
Cercetătorii au stabilit faptul că acidul acetic din oțet este cel mai utilizat acid care provoacă arsuri la nivelul gâtului. Prin urmare, l-au numit „substanță caustică puternică” care nu ar trebui lăsată la îndemâna copiilor.
Descoperă mai mult
6. Poate provoca arsuri ale pielii
Unii oameni susțin că aplicarea oțetului de mere pe piele are anumite beneficii. Cu toate acestea, aplicarea sa excesivă și nediluată pare să provoace efectul opus.
Într-un raport de caz publicat în Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, o tânără de 14 ani a suferit leziuni la nivelul nasului după ce a urmat un protocol descoperit pe internet cu acest produs. Într-un alt caz, un băiat de 6 ani a suferit arsuri la picioare după ce mama sa i-a aplicat oțet de mere pentru a combate o infecție.
Aceste riscuri par să scadă după diluarea oțetului cu apă. Cu toate acestea, se recomandă un mic test al produsului înainte de a-l utiliza pe suprafețe mari de piele.
Utilizarea excesivă a oțetului de mere
Cheia pentru prevenirea acestor efecte nedorite ale oțetului de mere este evitarea utilizării excesive a acestuia. Până în prezent, în cantități moderate, experții consideră că oțetul de mere este sigur și benefic pentru majoritatea oamenilor.
Cu toate acestea, cel mai bine este să consulți un medic înainte de a începe să îl utilizezi în mod regulat. Nu uita că acesta poate interacționa uneori cu anumite medicamente. Din această cauză, trebuie să eviți utilizarea oțetului de mere dacă iei în prezent medicamente prescrise de medic.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Johnston CS, Gaas CA. Vinegar: medicinal uses and antiglycemic effect. MedGenMed. 2006;8(2):61. Published 2006 May 30.
- Yamashita H. Biological Function of Acetic Acid-Improvement in Obesity and Glucose Tolerance by Acetic Acid in Type 2 Diabetic Rats. Crit Rev Food Sci Nutr. 2016;56 Suppl 1:S171-S175. doi:10.1080/10408398.2015.1045966
-
Liljeberg H, Björck I. Delayed gastric emptying rate may explain improved glycaemia in healthy subjects to a starchy meal with added vinegar. Eur J Clin Nutr. 1998;52(5):368-371. doi:10.1038/sj.ejcn.1600572
- Hlebowicz J, Darwiche G, Björgell O, Almér LO. Effect of apple cider vinegar on delayed gastric emptying in patients with type 1 diabetes mellitus: a pilot study. BMC Gastroenterol. 2007;7:46. Published 2007 Dec 20. doi:10.1186/1471-230X-7-46
- Frost G, Sleeth ML, Sahuri-Arisoylu M, et al. The short-chain fatty acid acetate reduces appetite via a central homeostatic mechanism. Nat Commun. 2014;5:3611. Published 2014 Apr 29. doi:10.1038/ncomms4611
- Darzi J, Frost GS, Montaser R, Yap J, Robertson MD. Influence of the tolerability of vinegar as an oral source of short-chain fatty acids on appetite control and food intake. Int J Obes (Lond). 2014;38(5):675-681. doi:10.1038/ijo.2013.157
-
Lhotta, K., Höfle, G., Gasser, R., & Finkenstedt, G. (1998). Hypokalemia, Hyperreninemia and Osteoporosis in a Patient Ingesting Large Amounts of Cider Vinegar. Nephron, 80(2), 242–243. https://doi.org/10.1159/000045180
- Willershausen I, Weyer V, Schulte D, Lampe F, Buhre S, Willershausen B. In vitro study on dental erosion caused by different vinegar varieties using an electron microprobe. Clin Lab. 2014;60(5):783-790. doi:10.7754/clin.lab.2013.130528
- Feldstein S, Afshar M, Krakowski AC. Chemical Burn from Vinegar Following an Internet-based Protocol for Self-removal of Nevi. J Clin Aesthet Dermatol. 2015;8(6):50.
-
Bunick, C. G., Lott, J. P., Warren, C. B., Galan, A., Bolognia, J., & King, B. A. (2012). Chemical burn from topical apple cider vinegar. Journal of the American Academy of Dermatology, 67(4), e143–e144. https://doi.org/10.1016/j.jaad.2011.11.934
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.