Adevărul despre oamenii cărora le place să fie singuri
Oamenii cărora le place să fie singuri sunt foarte norocoși. Singurătatea voluntară, bine gestionată și savurată din plin poate îmbunătăți sănătatea și bunăstarea.
Multe persoane au impresia că singurătatea este nocivă. În fond, aceasta pare să se opună fundamentelor sociale și legăturilor specifice ființelor umane. Trebuie însă să reținem că a fi singur nu este ceva rău.
Timpul pe care îl petrecem singuri ne permite să ne conectăm cu lumea noastră interioară, cu gândurile și emoțiile noastre. În acest mod, ne este mai ușor să facem față stresului și anxietății. Cu alte cuvinte, timpul petrecut singuri ne întărește personalitatea.
Cercetătorii au încercat să îi studieze pe oamenii cărora le place să fie singuri și să le descopere trăsăturile. Singurătatea sănătoasă, cathartică reprezintă un „moment de deconectare”. Aceasta nu presupune să „evadăm”, să îi evităm pe ceilalți sau să neglijăm legăturile sociale importante.
Este foarte benefic să te retragi în cochilia ta din când în când. Bunăstarea ta va avea de câștigat! În articolul de azi îți prezentăm ceea ce spune știința despre oamenii cărora le place să fie singuri.
Folosirea momentelor în care ești singur pentru împlinire personală
Opera Party of One: The Loner’s Manifesto (În grup de unu. Manifestul unui singuratic) de Anneli Rufus ne spune că aproape 25% din oameni pot fi numiți „singuratici”. Asemenea indivizi adoră singurătatea și propria lor companie.
„Singurătatea este uneori cel mai bun tovarăș, iar câteva momente de izolare oferă câștiguri dulci”. – John Milton
Din păcate, oamenii cărora le place să fie singuri au fost deseori etichetați negativ de către societate. Aceștia sunt considerați a fi antisociali, ratați, elitiști sau chiar egoiști.
Multora dintre noi ne este greu să avem încredere în aceste persoane. Acest lucru se întâmplă pentru că, de pildă, aceștia obișnuiesc să își rezerve câte o săptămână pentru a se deconecta de tot și de toate. În plus, atunci când cineva nu are partener și spune „Mă simt mai bine așa”, începem să ne facem griji.
Oare cum poți fi fericit fără să-ți împarți viața cu altcineva? Ce avem de câștigat dacă nu ne împărtășim gândurile cu alții? Există vreo bucurie în a opta pentru tăcere în loc să vorbim? Chiar poți să te bucuri de viață dacă ții sentimentele în tine și nu împarți o canapea, un pat, o masă sau o plimbare cu nimeni?
Acestea sunt cele mai frecvente îndoieli pe care extrovertiții le au față de oamenii cărora le place să fie singuri. Persoanele extrovertite au o nevoie constantă de stimuli. Ele tânjesc după compania și susținerea celorlalți.
Cercetările științifice însă ne oferă un alt punct de vedere.
Oamenii cărora le place să fie singuri nu fug de lume
Dr. Birk Hagemeye de la Universitatea din Jena (Germania) și colegii săi au realizat o scară pentru a măsura activitatea socială, conexiunile cu ceilalți și dorința unui individ de a fi singur. Singurătatea poate fi de mai multe tipuri:
- Pe de o parte, îi avem pe nevrotici. Aceștia se refugiază în singurătate pentru că sunt incapabili să socializeze. Mediul, oamenii din jurul lui și stimulii îl determină pe nevrotic să se închidă în sine.
- La polul opus se află persoanele care se bucură de singurătate doar în momente specifice. Totodată, acestea nu fug de nimic și de nimeni. Ele pur și simplu vor să fie singure pentru a-și putea explora propriile gânduri.
Așadar, a fost inventat așa-zisul „Abecedar al Dorințelor Sociale”, o unealtă care ne permite să înțelegem mai bine acest tip de personalitate.
- Oamenii cărora le place să fie singuri își pot regla ușor dispoziția. În plus, ei au parte de mai puține „explozii” de emoții negative, cum ar fi disconfortul sau frustrarea.
- Acești indivizi tind să fie mai deschiși. Originalitatea, curiozitatea și imaginația sunt trăsături specifice lor.
- Oricât de greu de crezut ar părea, oamenii cărora le place să fie singuri știu cum să se facă plăcuți. Abilitatea lor de a empatiza cu alte persoane este remarcabilă.
- Fiind conectați cu universul lor personal, aceștia își pot recunoaște mai ușor nevoile externe, fricile și grijile.
- Un alt aspect interesant este faptul că oamenii care preferă singurătatea sunt mai conștienți de sine. Ei știu că sunt introvertiți și acceptă asta cu multă ușurință.
- Conform cercetătorilor, acest tip de introversiune nu are nicio legătură cu timiditatea.
- Extrovertiții tind să experimenteze frică sau disconfort atunci când sunt nevoiți să fie singuri. Ei privesc singurătatea drept o amenințare și se simt „distruși” dacă nu au alături un partener, prieteni, etc.
- Nu în ultimul rând, oamenii singuratici fac față stresului și anxietății mai ușor.
Dezavantajele singurătății
Poate te întrebi care sunt totuși dezavantajele singurătății. „Abecedarul Dorințelor Sociale” ne arată că persoanele introvertite se simt neînțelese. Ele au o opinie bună despre ele însele și o stimă de sine ridicată. Cu toate acestea, se văd drept „oile negre” sau „ciudații” grupului lor.
Fiecare dintre noi este unic și nicio personalitate nu este mai bună decât alta. Indiferent că ești foarte sociabil sau că preferi să îți petreci timpul de unul singur, este indicat să înveți să te accepți și să fii cea mai bună versiune a ta.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Amichai-Hamburger, Y. y Ben-Artzi, E. (2003). Soledad y uso de Internet. Computers in Human Behavior, 19 (1), 71–80. https://doi.org/10.1016/s0747-5632(02)00014-6
- Cardona, J. L., Villamil, M. M., Henao, E., & Quintero, A. (2009). Concepto de soledad y percepción que de su momento actual tiene el adulto mayor en el municipio de Bello, Colombia 2007. Facultad Nacional de Salud Pública, 27(2).
- Hagemeyer, B., Neyer, FJ, Neberich, W. y Asendorpf, JB (2013). El abc de los deseos sociales: afiliación, estar solo y cercanía a la pareja. Revista europea de personalidad, 27 (5), 442–457. https://doi.org/10.1002/per.1857
- Hawkley, LC, Burleson, MH, Berntson, GG y Cacioppo, JT (2003). Soledad en la vida cotidiana: actividad cardiovascular, contexto psicosocial y conductas de salud. Revista de personalidad y psicología social, 85 (1), 105-120. https://doi.org/10.1037/0022-3514.85.1.105
- Jürschik, Pilar, Botigué, Teresa, Nuin, Carmen, & Lavedán, Ana. (2013). Estado de ánimo caracterizado por soledad y tristeza: factores relacionados en personas mayores. Gerokomos, 24(1), 14-17. https://dx.doi.org/10.4321/S1134-928X2013000100003
- Rico Moreno, Javier. (2014). Hacia una historia de la soledad. Historia y grafía, (42), 35-63. Recuperado en 18 de enero de 2019, de http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1405-09272014000100003&lng=es&tlng=es.
- Rufus, A. (2003). Party of one. Cambridge, MA: Da Capo Press.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.