Tulburarea de anxietate - cele mai frecvente 7 tipuri
Tulburarea de anxietate este, fără îndoială, o problemă cumplită care ne afectează pe mulți dintre noi câteodată.
Când vine vorba de această dimensiune psihologică, deseori avem impresia că anxietatea este o chestiune unitară. În realitate însă, există grade diferite de anxietate. Originea problemei și situațiile personale au un impact major asupra sa. Specialiștii în psihologie susțin că există 7 tipuri de anxietate.
Un lucru trebuie să fie clar: anxietatea este o emoție firească. Când este ținută sub control, aceasta pornește anumite mecanisme psihologice care ne ajută să facem față situațiilor marcate de nesiguranță sau de nevoia de a ne chinui pentru a atinge un obiectiv.
Din păcate, se întâmplă frecvent ca fricile să ne copleșească. În aceste momente, creierul nostru declanșează o serie de procese care ne fac să ne pierdem stăpânirea de sine.
Este bine să știm cât mai multe despre cele 7 tipuri de anxietate menționate anterior. Dar nu uita că, dacă te simți lipsit de control și neajutorat, s-ar putea să ai nevoie de ajutorul unui specialist.
1. Tulburarea de anxietate generalizată
Tulburarea de anxietate generalizată este cel mai răspândit tip de anxietate. Aceasta afectează milioane de persoane din toată lumea. Fiecare om, la un moment dat, poate experimenta stări de încordare și nervozitate aparent fără niciun motiv.
Acest tip de anxietate cauzează nesiguranță și un sentiment dureros de goliciune. Factorii declanșatori pot varia: un interviu de angajare, o prezentare publică, un conflict, schimbarea rutinei obișnuite, situațiile în care trebuie să încercăm ceva nou…
Totuși, tulburarea de anxietate generalizată nu este mereu cauzată de o anumită situație. Uneori cauza poate fi faptul că trăim într-o stare permanentă de îngrijorare.
Te-ar putea interesa și:
Iată principalele simptome ale acestui tip de anxietate:
- Neliniște constantă, irascibilitate, nervozitate sau pierderea stăpânirii de sine
- Oboseală și pierderea frecventă a energiei
- Încordarea mușchilor, în special a celor de la nivelul spatelui, al gâtului și al umerilor
- Dificultățile de concentrare asupra sarcinilor și a activităților
- Gândurile negative obsesive sau gândurile catastrofale
2. Fobia socială
Scenariile sociale îți cauzează un disconfort constant, neliniște și griji.
Persoanelor care suferă de fobie socială le poate fi frică de spațiile aglomerate, în special dacă trebuie să se implice într-o activitate precum vorbitul în public, o dezbatere sau o prezentare. O sarcină simplă, ca returnarea unui obiect vestimentar, poate declanșa un episod de anxietate.
Simptomele fobiei sociale sunt:
- Un sentiment de frică sau de neajutorare atunci când trebuie să interacționezi cu străini sau să te implici în situații sociale.
- Gândul obsesiv că ești privit și judecat de ceilalți.
- Transpirații reci, bâlbâială sau o senzație de gol în stomac atunci când faci cunoștință cu o persoană nouă sau te afli într-o situație pe care nu o poți controla.
3. Tulburarea de panică
Tulburarea de panică este un tip de anxietate foarte debilitant. Din cauza acesteia, poți fi copleșit de senzația că ești pe moarte, că vei face infarct, că o să te accidentezi sau că un anumit individ vrea să îți facă rău.
Tulburarea de panică este o așa-zisă „tulburare de feedback”. Deoarece ești familiarizat deja cu anxietatea și atacurile de panică, îți este frică că le vei experimenta din nou.
Atacurile de panică sunt senzații fizice și mentale intense, declanșate de stres. Oricât de ciudat pare, ele sunt uneori aparent lipsite de cauză. Această tulburare este foarte complexă și doar cei afectați o pot înțelege cu adevărat. Iată care sunt cele mai frecvente simptome:
- Tahicardie
- Transpirație excesivă
- O senzație de amorțeală sau slăbiciune
- O senzație că ți-ai părăsit corpul
- Dificultăți de respirație
- Vertij sau amețeală
- Dureri în piept sau de stomac
- Dereglarea digestiei
4. Agorafobia
Toată lumea a auzit de agorafobie. Aceasta presupune frica de spații deschise, de depășirea limitelor obișnuite și de pătrunderea în locuri necunoscute.
Dacă suferi de agorafobie, nu înseamnă neapărat că îți este frică să ieși din casă. Multe persoane afectate de acest tip de anxietate își pot părăsi locuința, atât timp cât urmează o rutină fixă (de pildă, acasă-serviciu-supermarket-acasă).
Agorafobia este strâns legată de tulburarea de panică. Când pacientul se regăsește într-un spațiu deschis, acesta experimentează simptomele menționate anterior.
Te-ar putea interesa și:
5. Fobiile specifice
Aproape fiecare om suferă de anumită fobie: frica de păienjeni, de clovni, de zgomote puternice, de tunete, de cuțite… Aceste frici sunt firești și, atât timp cât nu ne gândim la ele în mod obsesiv și nu ne afectează calitatea vieții, ele nu constituie o problemă.
Însă dacă nu mai ieși din casă pentru că îți este frică că vei fi atacat de un păianjen, că va ploua și fulgera sau că te va mușca un câine, este posibil să suferi de o fobie gravă. Iată care sunt simptomele fobiilor:
- Frică excesivă și constantă de un anumit lucru
- O senzație imediată că ești amenințat sau atacat
- Inabilitatea totală de a-ți ține sub control frica, deși știi bine că este irațională
- O restricție completă a rutinei tale obișnuite
6. Tulburarea de stres posttraumatic
Din păcate, siguranța în viață nu poate fi mereu garantată. Uneori nu ne vom simți protejați, respectați sau iubiți. Traumele lasă urme, iar accidentele, conflictele, pierderea și șocul reprezintă întâmplări care ne rănesc și ne schimbă atât pe plan intern, cât și extern.
Iată care sunt principalele simptome ale tulburării de stres posttraumatic:
- Retrăirea traumelor. Cel mai frecvent simptom al tulburării de stres posttraumatic este reprezentat de retrăirea constantă a traumei în cauză. Deseori o întâmplare aparent minoră poare declanșa procesul de rememorare și retrăire a suferinței.
- Anxietatea recurentă este un alt simptom al acestei boli. Deși amintirile, în timp, pot deveni mai puțin intense, trauma cauzată de evenimentul respectiv te-a schimbat într-un mod semnificativ.
- Anxietatea se va manifesta sub numeroase forme în viața de zi cu zi: insomnie, oboseală, dificultăți de concentrare, etc.
7. Tulburarea obsesiv-compulsivă
Nu în ultimul rând, și tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare de anxietate foarte distructivă. În general, cei care o observă din exterior nu înțeleg de ce persoanele afectate devin robii anumitor ritualuri fără rost, manii și comportamente repetitive.
Însă este important să știm care sunt diferențele dintre compulsii și obsesii. Acești doi termeni se referă la probleme diferite. Iată care sunt trăsăturile lor specifice:
- Obsesiile sunt griji centrate în jurul unui gând specific (și aproape mereu negativ), la care persoana afectată nu poate să renunțe („El sau ea o să mă părăsească”).
- Compulsiile reprezintă acțiuni pe care o persoană le întreprinde pentru a face față unei obsesii. Cei afectați ar putea, de pildă, să încuie ușa de la intrare de mai multe ori pentru a se simți mai în siguranță sau să se spele pe mâini în mod repetat pentru a evita infecțiile.
Nu uita, fiecare dintre noi este afectat de anxietate din când în când
Cele 7 tipuri de anxietate prezentate în acest articol reprezintă principalele categorii clinice. În funcție de originea problemei, pacientul ar putea avea nevoie de un tratament specific.
Dacă nu devine extremă, anxietatea nu este decât o stare emoțională care vine și trece. Este esențial să înveți cum să o combați într-un mod adecvat.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Rodriguez, J. L., & Meadows, E. A. (2012). Anxiety Disorders. In Encyclopedia of Human Behavior: Second Edition. http://doi.org/10.1016/B978-0-12-375000-6.00028-8
- Portman, M. E., Riskind, J. H., & Rector, N. A. (2012). Generalized Anxiety Disorder. In Encyclopedia of Human Behavior: Second Edition. http://doi.org/10.1016/B978-0-12-375000-6.00175-0
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.