Probioticele și prebioticele – câteva informații utile
Deși multe persoane tind să le încurce, probioticele și prebioticele nu sunt identice, iar fiecare dintre acestea oferă beneficii distincte. Ceea ce însă nu poate fi negat este faptul că ambele tipuri de alimente sunt esențiale pentru a ne menține sănătatea zilnică.
Probioticele și prebioticele îmbunătățesc funcția digestivă și fortifică sistemul imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva infecțiilor și a altor tipuri de boli.
Citește în continuare pentru a descoperi cele mai importante informații cu privire la alimentele probiotice și prebiotice.
Probioticele și prebioticele sunt diferite
Cu siguranță ai văzut deja sute de reclame care promovează tot felul de iaurturi îmbogățite cu „bacterii benefice”. Alimentele ce conțin acest tip de bacterii reprezintă probioticele, printre care se numără iaurtul simplu, chefirul, varza murată și supa miso. Toate aceste alimente fortifică flora intestinală.
Dar ce sunt prebioticele? Și ele oferă „bacterii benefice” sau ne pun la dispoziție alte beneficii? Iată care este adevărul:
Probioticele
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități optime, sunt benefice pentru sănătate.
Practic, probioticele reprezintă acele bacterii intestinale care susțin acizii gastrici și enzimele naturale necesare unei digestii corecte. Este indicat să consumăm probiotice organice, în stare naturală.
Cu siguranță gândul că sistemul tău digestiv este „colonizat” de tot soiul de bacterii ți se pare înfricoșător. Aceste microorganisme alcătuiesc microbiota intestinală și, pe lângă faptul că sunt esențiale pentru sănătatea noastră, ele sunt afectate de toate alimentele pe care le consumăm.
De asemenea, stresul, anumite boli și numeroase medicamente pot afecta microbiota intestinală.
Microorganismele benefice localizate la nivelul mucoasei intestinale joacă un rol important în cadrul sistemului imunitar. Mai exact, acestea împiedică dezvoltarea agenților patogeni.
Consumul de alimente probiotice, cum ar fi produsele pe bază de lapte fermentat, ajută organismul să se protejeze împotriva mai multor boli. Termenul „fermentat” este foarte important când vine vorba de consumul lactatelor, laptele natural putând afecta flora intestinală în mod negativ, în special dacă persoana care îl consumă suferă de intoleranță la lactoză.
Te-ar putea interesa și:
Prebioticele
Prebioticele reprezintă un tip de carbohidrați care acționează ca un strat de suport pentru probiotice. Cu alte cuvinte, prebioticele sunt componente pe care intestinele nu le pot digera și care alcătuiesc o bază structurală ce susține microorganismele benefice care alcătuiesc flora intestianlă.
Rolul prebioticelor este să stimuleze sistemul imunitar, promovând dezvoltarea bacteriilor benefice din intestine și prevenind dezvoltarea patogenilor.
Prebioticele facilitează absorbția anumitor minerale, precum calciul și magneziul. De asemenea, acestea reduc gazele intestinale și promovează circulația intestinală. Nu în ultimul rând, prebioticele luptă împotriva constipației și a bolii inflamatorii intestinale.
Care sunt cele mai bune alimente probiotice?
Chefirul
- Chefirul este lapte de vacă sau de capră fermentat. Datorită procesului de fermentare ce reduce cantitatea de zaharuri din lapte, gustul acestui aliment este acid și textura sa este bună.
- Chefirul poate fi consumat atât ca lichid, cât și sub formă de granule. Este indicat să consumăm chefir la micul dejun.
- Chefirul este unul dintre alimentele cele mai bogate în microorganisme capabile să fortifice și să îngrijească sănătatea intestinală.
- Dacă este consumat în mod regulat, chefirul elimină agenții patogeni din intestine, care pot cauza gastroenterită.
Varza murată
- După chefir, varza murată este cel mai benefic aliment pentru flora intestinală.
- Varza murată este varză fermentată, bogată în lactobacili și Bifidobacterium.
- Pe lângă faptul că îmbunătățește sănătatea bacteriilor din intestine, varza murată stabilizează pH-ul intestinului subțire, protejează digestia și stimulează absorbția de nutrienți.
- Varza fermentată este bogată în vitaminele A, B1, B2 și C și în minerale precum fierul, calciul, fosforul și magneziul.
Probioticele pot fi obținute și din următoarele alimente:
- Iaurtul grecesc
- Supa miso
- Kombucha
- Măslinele
- Ciocolata neagră
Citește și:
Care sunt cele mai bune alimente prebiotice?
Anghinarele
Anghinarele sunt foarte benefice pentru ficat și, în plus, reprezintă unul dintre cele mai benefice alimente prebiotice disponibile. De fapt, anghinarele sunt alcătuite de inulină (unul din cele mai comune prebiotice) în proporție de 3-20%.
Cicoarea
După anghinare, cel mai bogat aliment în componente prebiotice ca inulina este cicoarea. Poți să o achiziționezi din orice plafar și să o incluzi în diverse preparate sau infuzii.
Usturoiul
Aproximativ 15% din componența usturoiului este constituită de inulină. Ca să profiți de beneficiile acestui aliment, te sfătuim să bei un pahar de apă cu suc proaspăt de usturoi în fiecare dimineață. Organismul tău va avea de câștigat!
Ceapa
Ceapa conține inulină în proporție de 5-8%. Poți să consumi acest aliment fie crud, fie gătit.
Prazul
Prazul reprezintă un aliment ideal pentru a îmbunătăți sănătatea florei intestinale, acesta conținând inulină în proporție de 3-10%.
Germenii de grâu
Și germenii de grău constituie un aliment prebiotic care nu ar trebui să lipsească din dieta noastră zilnică. Aceștia conțin prebiotice în proporție de 5%.
Făină de grâu
Consumată fiartă și cu moderație (astfel încât să eviți câștigul în greutate), vei putea profita de prebioticele ce alcătuiesc 5% din compoziția făinii de grâu.
Bananele
Dacă îți plac bananele, consumă-le oricând dorești. Deși inulina nu alcătuiește decât 0,5% din compoziția lor, bananele stimulează flora bacteriană și te ajută să fii mai sănătos. Merită să le consumi!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Farnworth, E. R. (2005). Kefir ? a complex probiotic. Food Science <html_ent Glyph=”@amp;” Ascii=”&”/> Technology Bulletin: Functional Foods. https://doi.org/10.1616/1476-2137.13938
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.