6 simptome ale steatozei hepatice (ficatul gras)
Steatoza hepatică este cunoscută sub denumirea de „ficat gras”. Aceasta poate fi cauzată de consumul de alcool sau de un sindrom metabolic, la fel ca diabetul sau hipertensiunea. Citește în continuare pentru a afla principalele simptome ale steatozei hepatice.
Ce este steatoza hepatică?
Steatoza hepatică se manifestă atunci când la nivelul celulelor hepatice se acumulează grăsime. Această afecțiune este strâns legată de obezitate, colesterol mărit și hipertensiune arterială. În multe cazuri, celulele adipoase se umplu cu grăsime, „transferând” excesul către organele apropiate.
Persoanele predispuse la dezvoltarea steatozei hepatice sunt:
- Femeile de vârstă mijlocie
- Persoanele supraponderale
- Pacienții cu diabet sau colesterol mărit
- Cei care adoptă anumite obiceiuri alimentare dăunătoare
- Persoanele dependente de alcool
Simptome ale steatozei hepatice
Partea complicată este faptul că, în majoritatea cazurilor, steatoza hepatică este asimptomatică. Cu alte cuvinte, în afara unei examinări corespunzătoare, această boală este greu de depistat. Există trei tipuri de teste care ajută la diagnosticarea ficatului gras:
- Analize de sânge (detectarea nivelului de transaminază)
- Ecografie la ficat (cu cât ficatul apare mai mare și mai luminos, cu atât posibilitatea de a suferi de steatoză hepatică este mai mare)
- Biopsie (testează gravitatea bolii)
Unii pacienți se confruntă însă cu anumite simptome ale steatozei hepatice, care îi ajută să identifice prezența bolii în organism:
1. Dureri abdominale
Disconfortul sau senzația de durere ascuțită în centrul sau în partea superioară a abdomenului. Această durere nu este cauzată de o anumită activitate sau acțiune, dar poate apărea după masă, deoarece stomacul se lărgește și apasă pe ficatul mărit.
2. Balonare
Ascita apare ca urmare a bolilor hepatice și reprezintă acumularea de lichid între peritoneul visceral și cel parietal. Semnele care indică prezența sa sunt distensia abdominală, indigestia, durerile lombare și dificultățile de respirație. Ascita poate provoca și umflarea gleznelor.
3. Indigestie
Dacă orice mănânci (chiar dacă alimentele sunt sănătoase sau în cantități mici) îți supără stomacul sau îți provoacă gaze sau greață, este posibil să ai o complicație la nivelul ficatului.
Persoanele care au ficatul gras merg de multe ori la doctor cu gândul că au indigestie, dar descoperă că problema este steatoza hepatică.
4. Oboseală
Dacă activitatea ficatului nu se sincronizează cu metabolismul, acesta din urmă încetinește. Același lucru se întâmplă atunci când orice alt organ important din corp întâmpină o problemă. Organismul încearcă să se protejeze, pompând o cantitate mai mică de sânge.
În cazul de față, steatoza hepatică poate provoca oboseală inexplicabilă, probleme de concentrare, confuzie, extenuare sau lipsă de energie. Totodată, pacientul își poate pierde interesul vizavi de activitățile pe care le desfășura înainte, simțind nevoia să doarmă ore în șir.
5. Urină închisă la culoare
Putem detecta multe nereguli prin intermediul urinei. Să nu uităm că acest lichid transportă toxine și deșeuri. În cazul steatozei hepatice, urina capătă o culoare mai închisă decât ar fi normal, care nu se deschide de-a lungul zilei (în general, deși urina este mai închisă dimineața, devine mai deschisă la culoare pe parcursul zilei).
Poți observa schimbări și la nivelul materiei fecale. Scaunul pare mai alb sau cu aspect de lut, având și un miros mai puternic decât de obicei.
6. Schimbări la nivelul pielii
Icterul este unul dintre posibilele simptome ale steatozei hepatice. Acesta provoacă exces de mucus și îngălbenirea pielii ca urmare a creșterii nivelului de bilirubină din țesuturi. Icterul poate apărea din cauza distrugerii unor eritrocite sau în urma unor complicații la nivelul vezicii biliare.
Steatoza hepatică poate cauza și alte schimbări la nivelul pielii: decolorări pe gât și axile, vase sanguine faciale proeminente, palme înroșite sau varice pe spate, sâni sau umeri. În plus, pot apărea pete mici și albe sub unghii.
Regimul bolnavilor de steatoză hepatică
După diagnosticarea steatozei hepatice, următorul pas constă în aplicarea unui tratament corespunzător. Pe lângă administrarea medicamentelor prescrise de medic, este important să adopți o dietă săracă în grăsimi și să faci mișcare. Ține cont de următoarele recomandări:
1. Redu consumul de alimente rafinate
În această categorie sunt incluse făina și zahărul rafinat. Înlocuiește aceste două produse cu cereale și alimente integrale.
2. Adoptă o dietă mediteraneană
Dieta mediteraneană este una dintre cele mai sănătoase diete deoarece se bazează pe alimente sărace în grăsimi nocive și bogate în grăsimi sănătoase. De exemplu, uleiul de măsline este un aliment de bază în acest tip de dietă.
3. Evită consumul de alcool
Alcoolul este unul dintre cei mai mari dușmani ai ficatului. Consumul excesiv de băuturi alcoolice nu provoacă numai steatoză hepatică, ci și ciroză.
4. Evită anumite medicamente
Întreabă medicul ce medicamente ți-ar putea agrava situația. Cel mai probabil, acesta îți va recomanda să renunți la analgezice, medicamente pe bază de estrogen și antiinflamatoare.
5. Fă mișcare
Exercițiile fizice îți îmbunătățesc starea fizică și psihică și ajută la buna funcționare a ficatului. Te poți plimba în parc, îți poți plimba cățelul, poți merge pe bicicletă sau poți înota. Alege un exercițiu care îți face plăcere și pratică-l de cel puțin trei ori pe săptămână.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- An, J. (2022). Nonalcoholic fatty liver disease. Sex/Gender-Specific Medicine in the Gastrointestinal Diseases, 197-207. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-981-19-0120-1_13
- Quimís, Y. (2020). Nutrición en el hígado graso no alcohólico. Polo del Conocimiento: Revista científico-profesional, 5(6), 419-438. https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=7518097
- Engin, A. (2017). Non-alcoholic fatty liver disease. Obesity and Lipotoxicity, 443-467. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-48382-5_19
- Kim, D., & Kim, W. (2017). Nonobese fatty liver disease. Clinical gastroenterology and hepatology, 15(4), 474-485. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1542356516306085
- Maurice, J., & Manousou, P. (2018). Non-alcoholic fatty liver disease. Clinical medicine, 18(3), 245. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6334080/
- Meex, R., & Watt, M. (2017). Hepatokines: linking nonalcoholic fatty liver disease and insulin resistance. Nature Reviews Endocrinology, 13(9), 509-520. https://www.nature.com/articles/nrendo.2017.56
- Pafili, K., & Roden, M. (2021). Nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) from pathogenesis to treatment concepts in humans. Molecular Metabolism, 50. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212877820301964
- Sweet, P., Khoo, T., & Nguyen, S. (2017). Nonalcoholic Fatty Liver Disease. Primary Care – Clinics in Office Practice. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0095454317300970?via%3Dihub
- Tariq, T., & Desai, A. P. (2020). Nonalcoholic fatty liver disease: Making the diagnosis. Clinical Liver Disease, 16(2), 53. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7474145/
- Topal, E., Aydemir, K., Çağlar, Ö., Arda, B., Kayabaşı, O., Yıldız, M., Özyılmaz, E., & Erbaş, O. (2021). Fatty liver disease: Diagnosis and treatment. Journal of Experimental and Basic Medical Sciences, 2(3), 343-357. https://jebms.org/full-text/75
- Papatheodoridi, M., & Cholongitas, E. (2018). Diagnosis of non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): current concepts. Current pharmaceutical design, 24(38), 4574-4586. https://www.ingentaconnect.com/content/ben/cpd/2018/00000024/00000038/art00013
- Zheng, K., Fan, J., Shi, J., Wong, V., Eslam, M., George, J., & Zheng, M. (2020). From NAFLD to MAFLD: a” redefining” moment for fatty liver disease. Chinese medical journal, 133(19), 2271-2273. https://mednexus.org/doi/abs/10.1097/CM9.0000000000000981
- Zou, Y., Zhong, L., Hu, C., & Sheng, G. (2020). Association between the alanine aminotransferase/aspartate aminotransferase ratio and new-onset non-alcoholic fatty liver disease in a nonobese Chinese population: a population-based longitudinal study. Lipids in Health and Disease, 19(1), 1-10. https://lipidworld.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12944-020-01419-z
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.