Ce trebuie să știi despre abuzul verbal subtil în cuplu
Verificat și aprobat de medicul Gilberto Adaulfo Sánchez Abreu
Violența într-o relație poate îmbrăca forme subtile. Una dintre ele este abuzul verbal. Este vorba despre acele cuvinte cărora nu le acordăm prea mare importanță, însă care au un impact puternic. Abuzul verbal subtil în cuplu se manifestă prin insulte voalate, umiliri și batjocură. În rândurile care urmează, îți oferim alte exemple concludente care te vor ajuta să identifici acest tip de abuz.
Abuzul verbal nu trebuie considerat un lucru normal sau o trăsătură de personalitate a partenerului tău. Nu poți permite aceste manifestări, indiferent cine este autorul lor.
Abuzul verbal subtil în cuplu
De multe ori, „victima” refuză să conștientizeze abuzul verbal subtil în cuplu. Aceasta îl acceptă ca pe un comportament obișnuit, prezent încă de la începutul relației.
Modurile prin care un individ poate abuza verbal o persoană sunt:
- Individul respectiv ia în râs victima cu intenția de a o umili. În acest caz, agresorul poate folosi diminutive pentru a-și masca insulta, cum ar fi: „Se vede că ai crescut într-un orășel din provincie.”
- Acesta atrage atenția asupra calităților altor persoane. „Wow, ce corp frumos, așa mi-ar plăcea să arăți și tu.”
- Agresorul minte în mod intenționat, chiar și în privința unor lucruri minore: „Nu am lăsat cheile astea aici.”
În anumite situații, aceste atacuri verbale te pot lua pe nepregătite, astfel încât nu știi cum să reacționezi. De fapt, este posibil să îngădui un astfel de comportament tocmai pentru că ai asistat la el în principalul model de relație de cuplu pe care l-ai avut: cel al părinților tăi.
Pentru a identifica abuzul verbal subtil în cuplu, trebuie să fii atent/ă la emoțiile tale. Cum te simți? Ești bine? Ți se pare că stima ta de sine s-a diminuat?
Șantajul emoțional
Șantajul emoțional este un tip de abuz verbal prin care se încearcă manipularea victimei. Scopul este de a obține ceva sau pur și simplu de a simți satisfacția că deții controlul asupra celeilalte persoane. Alegându-și cuvintele potrivite, agresorul încearcă să trezească în sufletul victimei sentimentul de vinovăție.
După cum poți vedea, dacă există șantaj emoțional într-o relație, nu putem vorbi de iubire. În acest caz, cuvântul de bază este manipularea: dorința de a-ți controla și de a-ți folosi partenerul.
În spectrul șantajului emoțional este inclusă și o tehnică numită „gaslighting”. În acest caz, agresorul încearcă să facă victima să se îndoiască de propriile sale facultăți mintale. Prin replici precum „Nu am spus așa ceva” sau „Ești nebun/ă, nu aș face asta niciodată”, persoana manipulatoare vrea să își deruteze partenerul. Aceasta vrea să-l facă să se îndoiască de cele întâmplate.
Care este scopul tehnicii gaslighting? De a crea confuzie în mintea victimei pentru a deține un control mai mare asupra ei. De fapt, dacă aceasta din urmă se enervează pentru că este sigură că lucrurile s-au petrecut într-un anumit fel, agresorul încearcă să „îi închidă gura”.
Refuzul de a vorbi cu partenerul și ignorarea acestuia este, de asemenea, un tip de abuz verbal subtil. În acest caz, scopul este de a determina persoana respectivă să se întoarcă în genunchi la tine sau să facă primul pas spre împăcare.
Toate comportamentele abuzive descrise mai sus ar putea fi rezumate într-un singur cuvânt: înjosire.
Pune capăt abuzului verbal
Chiar dacă nu consideri că situația este foarte gravă, trebuie să îi pui punct. Decizia de a pune capăt relației trebuie să se bazeze pe sentimentele tale. Dacă te simți rău, vinovat/ă, deprimat/ă, trebuie să te distanțezi.
Nu există niciun „dar…”. O persoană care folosește abuzul verbal subtil într-o relație nu este sănătoasă și echilibrată mintal.
Oricât de mult ți-ar spune că te iubește, oricât de des și-ar recunoaște greșelile, individul abuziv nu încearcă decât să primească o nouă șansă pentru a continua același comportament toxic și distructiv.
Să nu ne mințim singuri. Cel mai probabil nu se va schimba nimic.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Bjorkqvist, K. (1994). Sex differences in physical verbal and indirect agression a review of recent research. Sex Roles. https://doi.org/doi:10.1007/BF01420988
- Demianova, Y. (2014). Verbal agression in the pedagogical medium. Recent Issues of Pedagogy, Psychology and Vocational Education. https://doi.org/10.5281/ZENODO.11382
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.