Cele mai periculoase 4 ciuperci pentru sănătate conform OMS
Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a pregătit un raport pentru a cataloga cele mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană. Publicat în octombrie 2022, sub titlul List of Priority Fungal Pathogens to Guide Public Health Research, Development, and Action, textul identifică trei grupuri majore de microorganisme care necesită atenție.
După o serie de întâlniri între specialiști, s-a stabilit că 4 dintre cele 19 ciuperci analizate merită acțiuni prioritare. Acestea au o rezistență mai mare la medicamente, sunt mai letale și generează sechele considerabile.
Astfel, cele mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană conform OMS sunt următoarele:
- Candida auris
- Candida albicans
- Aspergillus fumigatus
- Cryptococcus neoformans
Infecțiile fungice sunt tot mai dese și ciupercile sunt mai rezistente la tratamente, ceea ce le face o problemă de sănătate publică.[/atomik-quote ]
Cele mai periculoase 4 ciuperci pentru sănătate conform OMS
1. Candida auris
Această ciupercă este una dintre cele mai periculoase pentru sănătatea umană. Prima înregistrare datează din anul 2009. Apoi, în 2011, a fost raportat un caz de infecție generalizată la un pacient. Deși a fost un caz izolat, în anul următor a fost semnalat primul focar intraspitalicesc.
În prezent, peste 40 de țări au raportat cazuri de infectare. Problema este că identificarea ciupercii prin metodele clasice este dificilă.
Cei mai mulți dintre pacienții infectați au fost tratați cu o combinație de antifungice, deoarece tulpinile sunt rezistente la multe medicamente. Statisticile indică faptul că, în prima lună a infecției, până la 30% dintre pacienți mor.
De la descoperirea ciupercii în canalul auditiv al unei persoane din Japonia, focarele spitalicești de C. auris s-au înmulțit. Unele centre de sănătate au descoperit ciuperca pe pereții saloanelor. Decesele nou-născuților din Venezuela din 2013 au șocat lumea medicală.
Un studiu științific din 2019 a arătat că dezinfectanții utilizați în mod obișnuit în spitale și clinici nu acționează împotriva acestei ciuperci. Prin urmare, sunt necesare alte măsuri pentru a preveni focarele.
Citiți mai mult: Candida auris: o ciupercă ucigașă
[caption id="attachment_155028" align="aligncenter" width="500"]
Candida auris[/caption]Ce boală provoacă?
Potrivit portalului Plos Pathogens, aceasta este una dintre cele mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană, deoarece poate fi găsită în diferite țesuturi și secreții. A fost deja izolată în sânge, urină, piele și mucoasa rectală.
Se poate reproduce în interiorul tubului digestiv și în medii anaerobe, adică fără oxigen sau cu concentrații scăzute ale acestuia. De asemenea, are capacitatea de a coloniza mucoasa bucală și, de acolo, de a se răspândi în sânge.
[atomik-in-text]Este considerată un agent patogen oportunist.[/atomik-in-text]
Ciuperca profită de sistemul imunitar slăbit. Din acest motiv, pacienții internați în secțiile de terapie intensivă sunt cei cu cel mai mare risc. La ei se poate dezvolta o infecție generalizată, ce duce la o stare de șoc.
2. Candida albicans
Spre deosebire de ciuperca anterioară, C. albicans este destul de cunoscută. Este ușor de diagnosticat și poate declanșa sepsisul la pacienții susceptibili.
Când acţionează ca un agent oportunist, profitând de imunitatea scăzută, face ravagii în corpul victimei. În forma sa invazivă, ajunge în sânge și provoacă febră, insuficiență renală și coagulare intravasculară diseminată (DIC).
O atenție deosebită trebuie acordată persoanelor care primesc chimioterapie pentru cancer. Acestea sunt deosebit de sensibile. Şederea lungă în spitale şi prezenţa unui cateter pentru administrarea medicamentelor intravenoase facilitează intrarea ciupercii în fluxul sanguin.
Există trei pericole majore:
- Candidemia: ciuperca circulă în sânge și se reproduce. Există sepsis cu febră care duce la cedarea organelor. Unul dintre cele mai afectate sisteme este cel renal. În plus, există adesea o reacție de formare simultană a cheagurilor mici în diferite părți ale corpului.
- Candidoza esofagiană: este cauza principală a inflamației infecțioase a esofagului. În centrele de sănătate în care se efectuează endoscopii digestive superioare, instrumentarul poate fi un vehicul pentru ciupercă, ajutând-o să se stabilească în interiorul tubului digestiv.
- Endoftalmita: provoacă probleme la nivelul retinei. Deși nu este o problemă acută, evoluția ei duce la orbire fără tratament în timp util, din cauza faptului că regiunea internă a globului ocular este plină de cicatrici care obturează vederea.
Descoperiți: Candidoza la bărbați: simptome, cauze și tratament
[caption id="attachment_155029" align="aligncenter" width="500"]
Candida albicans[/caption]3. Aspergillus fumigatus
O analiză din 1999 numește A. fumigatus una dintre cele mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană. Capabil să supraviețuiască pe sol și în medii dure, acest patogen poate ocoli apărarea umană.
Transmiterea infecției prin aer este îngrijorătoare. Este unul dintre cei mai monitorizați agenți patogeni în rândul pacienților care prezintă simptome respiratorii în contextul unei boli imunosupresoare.
Forma pulmonară nu este întotdeauna aceeași și, deși este denumită în mod generic aspergiloză, trebuie făcută o distincție între prezentarea alergică, cea cronică și aspergilom. Alergia are alte două subforme. Una dintre ele este bronhopulmonară sau ABPA și are simptome foarte asemănătoare cu astmul. Cealaltă este sinuzita cauzată de A. fumigatus, care provoacă mucus în exces, congestie nazală și capacitate redusă de a mirosi.
Un aspergilom este o tumoare formată dintr-o aglomerare de ciuperci. Ocupă spațiu în plămâni și acționează ca un nodul, capabil să declanșeze tuse și dispnee sau dificultăți de respirație.
Forma cronică nu este neobișnuită la persoanele cu sisteme imunitare care nu sunt compromise. Ciuperca colonizează încet mucoasa bronhiilor și provoacă reacții pe termen lung. Până la o treime dintre pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sunt colonizați de ciupercă.
Cum se tratează?
Abordarea aspergilozei depinde de prezentarea acesteia. Formele alergice răspund bine la itraconazol, uneori combinat cu un corticosteroid pentru a gestiona simptomele reacției generate în sistemul respirator.
Dacă agentul patogen a invadat organele și sângele, atunci sunt necesare combinații de medicamente mai puternice. Voriconazolul, amfotericina și capsofunginul sunt câteva dintre medicamentele folosite.
[caption id="attachment_155030" align="aligncenter" width="500"]
Aspergillus fumigatus.[/caption]4. Cryptococcus neoformans
Boala pe care o cunoaștem ca criptococoză poate fi cauzată de această ciupercă sau de C. gattii. Al doilea tip pare limitat la anumite zone geografice ale lumii, în timp ce C. neoformans este prezent la nivel mondial.
Ca și A. fumigatus, prezența sa în sol duce la inhalare. A fost găsit la anumite specii de copaci și în fecalele de păsări. La fel ca alți agenți patogeni oportuniști, profită de sistemul imunitar slăbit la pacienții cu HIV/SIDA, cancer sau transplant.
Potrivit statisticilor, 223.000 de oameni sunt diagnosticați în fiecare an cu meningită din cauza acestei ciuperci. Este prima cauză de mortalitate în rândul pacienților imunocompromiși, deoarece peste 180.000 mor anual din cauza infecției.
Deși este sensibil la trei grupuri de medicamente antifungice, rezistența sa este din ce în ce mai puternică. Cercetătorii cred că unul dintre mecanismele sale de apărare este hibridizarea, adică amestecul genetic cu alte tulpini. De asemenea, utilizarea excesivă a pesticidelor în agricultură contribuie la acest proces.
Cazul special al pacienților cu HIV
Criptococoza meningeală la pacienții cu HIV este o problemă gravă de sănătate publică. Este una dintre cele mai letale complicații, iar detectarea sa precoce poate salva viețile pacienților.
Există și un alt factor de risc. Cei care nu urmează un tratament antiretroviral (ART) sau cei care tocmai l-au început, au un risc mai mare de deces.
[caption id="attachment_155031" align="aligncenter" width="500"]
Cryptococcus neoformans[/caption]Cele mai periculoase ciuperci pentru sănătate trebuie studiate în detaliu
Potrivit OMS, lista celor mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană a fost publicată pentru a promova cercetarea în acest domeniu. Noile studii ar trebui să rezolve problema rezistenței la antifungice.
Între timp, protecția pacienților imunocompromiși și a celor internați este o prioritate. Îngrijirea grupurilor de risc reduce răspândirea acestor agenți patogeni greu de diagnosticat.
Pe lângă cele patru ciuperci pe care le-am menționat, celelalte 15 care compun lista OMS sunt următoarele:
- Al doilea grup ca prioritate: Nakaseomyces glabrata, Histoplasma spp., Eumycetoma, Mucorales, Fusarium spp., Candida tropicalis, Candida parapsilosis.
- Grup cu prioritate medie: Scedosporium spp., Lomentospora prolificans, Coccidioides spp., Pichia kudriavzeveii, Cryptococcus gattii, Talaromyces marneffei, Pneumocystis jirovecii, Paracoccidioides spp.
[atomik-quote autor="Haileyesus Getahun, directorul OMS pentru coordonarea rezistenței la antimicrobiene la nivel mondial"]Avem nevoie de mai multe date și informații despre infecțiile fungice și rezistența antifungică pentru a ghida și îmbunătăți răspunsul la acești patogeni fungici.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Alastruey-Izquierdo, Ana, World Health Organization, and World Health Organization. “WHO fungal priority pathogens list to guide research, development and public health action.” (2022).
- Bouchentouf, Rachid. “Aspergiloma pulmonar bilateral.” Revista de la Sociedad Peruana de Medicina Interna 34.2 (2021): 87-87.
- Collado-Chagoya, Rodrigo, et al. “Aspergilosis broncopulmonar alérgica.” Medicina Interna de México 37.1 (2021): 144-151.
- Du, Han, et al. “Candida auris: Epidemiology, biology, antifungal resistance, and virulence.” PLoS pathogens 16.10 (2020): e1008921.
- Fúnez-Madrid, Víctor H., et al. “Candidiasis esofágica: Análisis descriptivo en un centro de referencia endoscópica.” Endoscopia 32 (2020): 415-415.
- Geddes-McAlister, J. and Shapiro, R.S. (2018) New pathogens, new tricks: emerging, drug-resistant fungal pathogens and future prospects for antifungal therapeutics. Annals of the New York Academy of Sciences, 1435(1), 57–78. https://doi.org/10.1111/nyas.13739
- Latgé, Jean-Paul. “Aspergillus fumigatus and aspergillosis.” Clinical microbiology reviews 12.2 (1999): 310-350.
- Lizarazo, Jairo, and Elizabeth Castañeda. “Consideraciones sobre la criptococosis en los pacientes con sida.” Infectio 16.3S (2012).
- May, R.C., Stone, N.R.H., Wiesner, D.L., Bicanic, T. and Nielsen, K. (2016) Cryptococcus: from environmental saprophyte to global pathogen. Nature Reviews Microbiology, 14(2), 106–117. https://doi.org/10.1038/nrmicro.2015.6
- Méndez-Tovar, Luis Javier, et al. “Candidiasis esofágica en pacientes de un hospital de especialidades.” Revista Médica del Instituto Mexicano del Seguro Social 57.2 (2019): 74-81.
- Mourad, A. and Perfect, J.R. (2018) Present and future therapy of Cryptococcus infections. Journal of Fungi, 4(3), 79. https://doi.org/10.3390/jof4030079
- Pashley, Catherine H., et al. “Routine processing procedures for isolating filamentous fungi from respiratory sputum samples may underestimate fungal prevalence.” Medical mycology 50.4 (2012): 433-438.
- Perera, Sandra Gómez, et al. “Endoftalmitis endógena por cándida álbicans: a propósito de un caso.” Archivos de la Sociedad Canaria de Oftalmología 32 (2021): 7-12.
- Rajasingham, R., Smith, R.M., Park, B.J., Jarvis, J.N., Govender, N.P., Chiller, T.M., et al. (2017) Global burden of disease of HIV-associated cryptococcal meningitis: an updated analysis. The Lancet Infectious Diseases, 17(8), 873–881. https://doi.org/10.1016/S1473-3099(17)30243-8
- Rhodes, Johanna, and Matthew C. Fisher. “Global epidemiology of emerging Candida auris.” Current opinion in microbiology 52 (2019): 84-89.
- Satoh, Kazuo, et al. “Candida auris sp. nov., a novel ascomycetous yeast isolated from the external ear canal of an inpatient in a Japanese hospital.” Microbiology and immunology 53.1 (2009): 41-44.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.