Efectele lipsei de afecțiune în copilărie la maturitate
Verificat și aprobat de psihologul Bernardo Peña
Dragostea este energia vitală care pune în mișcare întreaga planetă. Cu toții ne-am născut să iubim și să fim iubiți. Însă ce se întâmplă atunci când nu avem parte de dragoste chiar în primii ani ai vieții? Se pare că aceasta este cauza multor probleme comportamentale. Citește în continuare pentru a descoperi efectele lipsei de afecțiune în copilărie.
După naștere, bebelușul trebuie să se bucure de protecția și siguranța pe care numai dragostea mamei le poate oferi. Din păcate, unii copii nu au parte de această afecțiune, iar urmările sunt grave.
Efectele lipsei de afecțiune în copilărie se reflectă după mai mulți ani în comportamentul adultului și în modul în care acesta relaționează cu cei din jur.
Efectele lipsei de afecțiune în copilărie
Efectele lipsei de afecțiune în copilărie sunt multiple. În cele ce urmează îți prezentăm câteva dintre ele.
1. Indiferență la suferința celorlalți și apatie
Lipsa dragostei materne în copilărie are multe urmări negative. În general, persoanele care nu au fost iubite în primii ani de viață sunt foarte indiferente. Acestea nu reușesc să simtă empatie vizavi de sentimentele altor persoane.
Unul dintre efectele lipsei de afecțiune în copilărie este comportamentul apatic, care poate afecta relațiile cu cei apropiați. Multe dintre problemele indivizilor care au fost privați de afecțiune când erau mici rezultă din apatia și profundul dezinteres față de sentimentele altor persoane.
Adulții care nu au fost iubiți când erau copii sau care nu au avut parte de dragoste maternă sunt indiferenți la suferința altora. În plus, acestora le vine greu să își exprime sentimentele, drept pentru care le reprimă.
2. Dificultăți în înțelegerea și exprimarea sentimentelor
Un copil care nu primește afecțiune dă startul unui șir întreg de generații care se vor confrunta cu diverse probleme emoționale.
- Când copilul privat de dragoste maternă sau paternă ajunge la maturitate și are, la rândul său, copii, aceștia vor fi afectați de efectele lipsei de afecțiune în copilărie cu care se confruntă mama sau tatăl lor.
- Dragostea din copilărie stă la baza unor calități umane esențiale, cum ar fi loialitatea și sinceritatea.
Afecțiunea primită în primele stadii ale vieții ne ajută să devenim altruiști la maturitate. Dragostea maternă se bazează pe instinctele fundamentale ale umanității. Aceasta reflectă caracterul universal, pacea și uniunea care definesc relațiile interumane.
Lipsa dragostei materne în primii ani de viață împiedică dezvoltarea normală a empatiei. Orice nevoie nesatisfăcută în copilărie are urmări la maturitate. Tocmai de aceea multe persoane poartă pică altora sau au multe resentimente și rămân indiferenți la suferința oamenilor.
În general, indivizii care au fost privați de dragoste în copilărie așteaptă în mod inconștient ca nevoile lor să fie satisfăcute. Acest fapt are urmări la nivel comportamental și le afectează abilitatea de a iubi și de a-și exprima dragostea.
Importanța de a oferi dragoste copiilor
Dragostea oferită copiilor noștri este foarte importantă din mai multe motive. Am putea spune că în copilărie ne umanizăm.
O persoană care nu a fost iubită în prima perioadă a vieții crește cu un gol în suflet. Acesta se va reflecta în comportamentul său agresiv din viitor. Nu putem uita că primul mediu la care acești indivizi s-au adaptat a fost unul lipsit de iubire.
Efectele lipsei de afecțiune în copilărie se resimt de-a lungul mai multor generații. Toți acești oameni dezvoltă goluri emoționale profunde care pun în pericol întreaga umanitate.
Din păcate, chiar dacă lipsa dragostei are consecințe atât de grave, încă există mulți copii cu sufletele pline de goluri adânci. Dragostea pe care o primește un copil încă de la naștere are un rol extraordinar în dezvoltarea altruismului, a capacității de a iubi și a empatiei.
Dacă vrei să te asiguri că micuții tăi vor fi feriți de efectele lipsei de afecțiune în copilărie și că nu vor rămâne cu cicatrici pe viață, trebuie să le oferi dragostea de care au nevoie și pe care o merită.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Boele, S., Van der Graaff, J., de Wied, M., Van der Valk, I. E., Crocetti, E., & Branje, S. (2019). Linking Parent-Child and Peer Relationship Quality to Empathy in Adolescence: A Multilevel Meta-Analysis. Journal of Youth and Adolescence, 48(6), 1033–1055. https://doi.org/10.1007/s10964-019-00993-5
- Lai, Y. H., & Carr, S. (2018). A Critical Exploration of Child-Parent Attachment as a Contextual Construct. Behavioral Sciences (Basel, Switzerland), 8(12), 112. https://doi.org/10.3390/bs8120112
- McAdams, T. A., Rijsdijk, F. V., Narusyte, J., Ganiban, J. M., Reiss, D., Spotts, E., Neiderhiser, J. M., Lichtenstein, P., & Eley, T. C. (2017). Associations between the parent-child relationship and adolescent self-worth: a genetically informed study of twin parents and their adolescent children. Journal of Child Psychology and Psychiatry, and Allied Disciplines, 58(1), 46–54. https://doi.org/10.1111/jcpp.12600
- Qu, Y., Fuligni, A. J., Galvan, A., & Telzer, E. H. (2015). Buffering effect of positive parent-child relationships on adolescent risk taking: A longitudinal neuroimaging investigation. Developmental Cognitive Neuroscience, 15, 26–34. https://doi.org/10.1016/j.dcn.2015.08.005
- Read, D. L., Clark, G. I., Rock, A. J., & Coventry, W. L. (2018). Adult attachment and social anxiety: The mediating role of emotion regulation strategies. PLoS One, 13(12), e0207514. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0207514
- Ren, Z., Zhou, G., Wang, Q., Xiong, W., Ma, J., He, M., Shen, Y., Fan, X., Guo, X., Gong, P., Liu, M., Yang, X., Liu, H., & Zhang, X. (2019). Associations of family relationships and negative life events with depressive symptoms among Chinese adolescents: A cross-sectional study. PloS One, 14(7), e0219939. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0219939
- Waller, R., Shaw, D. S., Forbes, E. E., & Hyde, L. W. (2014). Understanding Early Contextual and Parental Risk Factors for the Development of Limited Prosocial Emotions. Journal of Abnormal Child Psychology, 43(6), 1025–1039. https://doi.org/10.1007/s10802-014-9965-7
- Waller, R., Gardner, F., & Hyde, L. W. (2013). What are the associations between parenting, callous–unemotional traits, and antisocial behavior in youth? A systematic review of evidence. Clinical Psychology Review, 33(4), 593–608. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2013.03.001
- Walsh, E., Blake, Y., Donati, A., Stoop, R., & von Gunten, A. (2019). Early Secure Attachment as a Protective Factor Against Later Cognitive Decline and Dementia. Frontiers in Aging Neuroscience, 11, 161. https://doi.org/10.3389/fnagi.2019.00161
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.