Febra hemoragică Crimeea-Congo a ajuns în Spania
Verificat și aprobat de medicul Gilberto Adaulfo Sánchez Abreu
Pe 25 august 2016, un bărbat în vârstă de 62 de ani din Madrid, Spania, a murit din cauza unei boli denumite „febra hemoragică Crimeea-Congo” (FHCC). Acest eveniment a alarmat întreaga țară, spaniolii fiind bombardați dintr-o dată cu informații despre o boală periculoasă despre care nu mai auziseră niciodată.
Cu toate acestea, febra hemoragică Crimeea-Congo nu este o boală nouă. De fapt, aceasta nu este nici măcar prima dată când boala a apărut în Spania.
În prezent, o altă persoană a contractat această boală și se află în stare critică. Este vorba chiar despre asistenta medicală care a îngrijit bărbatul de 62 de ani menționat anterior. Aceasta este acum izolată într-o secțiune special echipată pentru ca medicii să poată trata afecțiunea.
Deși această știre este alarmantă, specialiștii ne avertizează că spaniolii și restul Europei nu au motive să intre în panică. Mulți au comparat febra hemoragică Crimeea-Congo cu Ebola, însă această idee este o exagerare. În primul rând, trebuie să ținem cont de faptul că febra hemoragică Crimeea-Congo și Ebola nu au nimic în comun. Ca să evităm concluziile pripite și să știm la ce ne putem aștepta, este esențial să ne informăm.
În articolul de azi te invităm să descoperi tot ceea ce trebuie să știi despre febra hemoragică Crimeea-Congo.
Ce este febra hemoragică Crimeea-Congo?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește febra hemoragică Crimeea-Congo drept o infecție virală răspândită prin intermediul căpușelor, cu o rată de mortalitate de până la 40%.
Cunoaștem următoarele detalii referitoare la această boală:
- Este cauzată de un virus care face parte din familia Bunyaviridae.
- Este răspândită prin intermediul căpușelor, al țânțarilor și al rozătoarelor, dar și prin contactul direct cu animalele de curte infectate.
- Se transmite doar prin contactul direct cu sângele, secrețiile și alte fluide corporale ale bolnavului.
Citește și:
Transmiterea aeriană este imposibilă. Cu alte cuvinte, putem fi infectați cu virusul care provoacă febra hemoragică Crimeea-Congo doar dacă intrăm în contact direct un animal infectat sau cu fluidele corporale ale unei persoane bolnave. Acesta este motivul pentru care asistenta medicală menționată mai sus s-a îmbolnăvit.
- Febra hemoragică Crimeea-Congo este endemică în Africa, Peninsula Balcanică, Orientul Mijlociu și Asia.
Majoritatea țărilor în care apar cazuri ale acestei boli se află sub 50° latitudine nordică.
Care sunt simptomele febrei hemoragice Crimeea-Congo?
După ce pacientul este mușcat de o căpușă sau ia contact cu sângele sau alte fluide corporale ale unui animal infectat, perioada de incubație a virusului este de trei zile.
- Pacientul poate resimți oboseală, dureri musculare, dureri de cap, amețeală, rigiditate a gâtului și sensibilitate la lumină.
- Alte simptome produse de febra hemoragică Crimeea-Congo sunt hepatomegalia (mărirea dimensiunii ficatului), inflamația nodulilor limfatici, febră ridicată și confuzie.
Așa cum am menționat deja, rata de mortalitate a celor care suferă de această boală este de 40%. Mulți pacienți mor în cea de-a doua săptămână de la contractarea bolii. Supraviețuitorii însă se pot simți mai bine începând cu a noua zi a infecției.
Din păcate, până în prezent nu există niciun vaccin împotriva febrei hemoragice Crimeea-Congo. Cu toate acestea, cazurile în care boala a reușit să se dezvolte complet sunt puține la număr.
Ar trebui să-ți faci griji?
Nu avem motive să ne facem griji. Conform specialiștilor, febra hemoragică Crimeea-Congo nu se transmite cu ușurință. Mai mult, această boală a mai apărut de-a lungul anilor în țări precum Spania.
- De exemplu, în 2011, patogenul responsabil de febra hemoragică Crimeea-Congo a fost descoperit într-o populație de căprioare din Cáceres, Spania.
- Trebuie, de asemenea, să luăm în considerare faptul că virusul nu se dezvoltă complet în sistemul animalelor, ci doar în cel al oamenilor. Așadar, nu vom putea observa simptome concrete la viețuitoare precum căprioarele, vacile, porcii și șobolanii.
- Oamenii cei mai vulnerabili infecțiilor sunt cei care lucrează cu animale domestice.
- Cu toate acestea, întrucât animalele din ferme trebuie verificate regulat de către un medic veterinar, este puțin probabil ca virusul să se răspândească excesiv.
De fapt, majoritatea dintre noi nu intrăm niciodată în contact cu secrețiile și excrementele animalelor. Doar cadrele medicale și muncitorii de la ferme și abatoare prezintă un risc ridicat de a contacta febra hemoragică Crimeea-Congo. Așadar, trebuie să rămânem calmi și să obținem toate informațiile disponibile.
Te-ar putea interesa și:
Cum a ajuns virusul tocmai în Spania?
Specialiștii de la Spitalul Carlos al III-lea din Madrid, aceeași unitate medicală în care asistenta bolnavă este tratată, susțin că virusul care provoacă febra hemoragică Crimeea-Congo este deja un pericol pe care trebuie să-l înfruntăm în fiecare zi.
Călătoriile internaționale, importul de animale și globalizarea au creat un mediu favorabil transmiterii patogenilor și infecțiilor între țări. Însă autoritățile medicale din multe colțuri ale lumii sunt pregătite adecvat pentru a face față acestei boli.
În Spania, de exemplu, medicii au urmat toate protocoalele indicate și au pus sub carantină 190 de oameni care au interacționat cu pacientul aflat sub investigație.
Există un tratament pentru febra hemoragică Crimeea-Congo?
Mai sus am menționat că nu există niciun vaccin care să ne ajute să prevenim această boală. Acum însă vrem să te asigurăm că există totuși un tratament.
- Medicii utilizează ribavirină pentru a trata infecția, iar până în prezent, rezultatele au fost satisfăcătoare.
Nu în ultimul rând, vrem să menționăm că bătrânul de 62 de ani care a murit din cauza acestei boli ar fi putut avea alte probleme de sănătate, precum și un sistem imunitar slăbit din cauza vârstei sale. În opinia noastră, atât timp cât ești bine informat, nu ai niciun motiv să intri în panică.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Shi, J., Hu, Z., Deng, F., & Shen, S. (2018). Tick-Borne Viruses. Virologica Sinica. https://doi.org/10.1007/s12250-018-0019-0
- Dantas-Torres, F., Chomel, B. B., & Otranto, D. (2012). Ticks and tick-borne diseases: A One Health perspective. Trends in Parasitology. https://doi.org/10.1016/j.pt.2012.07.003
- Negredo, A., de la Calle-Prieto, F., Palencia-Herrejón, E., Mora-Rillo, M., Astray-Mochales, J., Sánchez-Seco, M. P., … Arribas, J. R. (2017). Autochthonous Crimean–Congo Hemorrhagic Fever in Spain. New England Journal of Medicine. https://doi.org/10.1056/NEJMoa1615162
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.