Logo image
Logo image

7 sfaturi pentru creșterea copiilor încăpățânați sau cu voință puternică

6 minute
Copiii încăpățânați sau cu voință puternică reprezintă o provocare pentru părinții lor. Cu toate acestea, există anumite trucuri pentru a-i educa pentru a evita conflictele și pentru a le dezvolta întregul potențial. Vi le explicăm!
7 sfaturi pentru creșterea copiilor încăpățânați sau cu voință puternică
Elena Sanz

Scris și verificat de psihologul Elena Sanz

Scris de Elena Sanz
Ultima actualizare: 29 decembrie, 2022

Acei părinți care au mai mult de un copil pot confirma diferența dintre caracterele acestora. Poate că ai ajuns chiar să-ți compari micuțul cu alți copii de vârsta lui și te-ai întrebat de ce nu este la fel de calm, ascultător sau adaptabil. A avea un copil cu un temperament dificil este o provocare, dar poate fi și o experiență minunată dacă știm să ne descurcăm. Prin urmare, îți oferim câteva sfaturi pentru creșterea copiilor încăpățânați.

În primul rând, trebuie menționat faptul că a avea un caracter puternic nu este deloc un defect. Nu este ceva ce trebuie privit cu dispreț. În ceea ce privește parentingul, este mai ușor să educi un copil cu un temperament calm, dar acești micuți pe care îi considerăm încăpățânați sunt, în realitate, potențiali lideri, copii cu idei clare, cu dorință de a explora și de a conduce lumea. De ce ar trebui să le luăm aceste calități?

Înțelegându-le virtuțile și știind să ne adaptăm nevoilor lor, îi vom putea ajuta să-și dezvolte întregul potențial. Pe parcurs ne vor preda lecții valoroase care ne vor transforma ca părinți și ca oameni. Dacă ești gata să pornești în această aventură, iată câteva sfaturi utile!

Descoperă: Ghid de utilizare a graficelor de modificare a comportamentului la copii

Creșterea copiilor încăpățânați: copii cu un temperament dificil

Some figure

Dacă simți că cel mic este încăpățânat, el poate fi de fapt un copil cu un temperament dificil. Acesta este unul dintre cele trei tipuri de temperament infantil propuse de Alexander Thomas și Stella Chess după cercetări amănunțite. Este prezent la aproximativ 10% dintre copii și prezintă caracteristici identificabile încă din primele luni de viață:

  • Au tendința de a experimenta emoții negative frecvent. Prin urmare, tind să plângă des și să fie iritabili.
  • Este dificil să stabiliți și să respectați cu ei rutine de somn, mâncat sau alte rutine. Sunt destul de imprevizibili.
  • Le este greu să se adapteze la schimbări, noutăți și oameni ciudați.
  • Nu tolerează frustrarea. Totul trebuie să fie așa cum își doresc și la momentul dorit. Pot răspunde cu furie atunci când sunt forțați să facă ceva.
  • Au nevoie de atenție și stimulare constantă. Se pot plictisi cu ușurință, dar dau totul atunci când ceva îi motivează.

Este important să ne amintim că aceștia nu sunt neapărat copii agresivi, nepoliticoși sau cu probleme comportamentale. Au un caracter care îi poate provoca pe acei părinți care cer doar ascultare; totuși, prin educarea dintr-o altă perspectiva se pot obține mari realizări.

7 sfaturi pentru creșterea copiilor încăpățânați sau cu voință puternică

Dacă micuțul tău se încadrează în această categorie, iată câteva recomandări parentale care te pot ajuta:

Lasă-l să aleagă

Pentru copilul încăpățânat, nu este nimic mai rău decât a trebui să se supună voinței altora; are propriile sale idei și vrea să le urmeze. Prin urmare, în loc să dai comenzi, poate fi mai eficient să oferi o serie de opțiuni controlate dintre care copilul poate alege.

Fie că ține de îmbrăcăminte, mâncare sau activități pentru timpul liber, încearcă să expui diferite alternative și lasă-l să aleagă. Acest lucru îl va face să se simtă auzit și implicat și va evita conflictele care apar atunci când comenzile sunt date unilateral.

Oferă explicații și comunică

Copiii cu un caracter puternic sau cu un temperament dificil răspund foarte bine la dialog. Fie că este vorba de respectarea unei reguli, de asumarea unei noi sarcini sau de a face față unei situații neplăcute, fă-ți timp pentru a explica de ce. De ce este necesar acest lucru? De ce trebuie să părăsească parcul? De ce trebuie să petreacă noaptea la bunici?…

Deși pare prea tânăr pentru a înțelege, această conversație îl va face mai dispus să accepte situația. Va simți că este luat în seamă și că părinții lui nu încearcă doar să se impună asupra lui.

Some figure

Empatizează și validează-i emoțiile

Acești micuți experimentează adesea emoții negative. Pentru părinți, aceasta este o supărare. De ce trebuie să ai asemenea reacții doar pentru că trebuie să faci duș sau să te trezești la timp? Acest lucru ne poate determina să ne pierdem cu firea și să încercăm să-i forțăm. Este mult mai productiv să empatizăm cu copiii încăpățânați.

De exemplu, putem spune: „Înțeleg că te distrezi foarte mult jucându-te și că nu ai chef să mergi la baie. Și mie îmi este greu să părăsesc activitățile care mă amuză. Totuși, dacă te speli acum, vom avea timp să citim o poveste.”

Folosește cooperarea

Deși considerăm de la sine înțeles că cei mici ar trebui să-și asculte părinții, nimănui nu-i place să primească ordine. La acești copii, respingerea autorității poate fi mai accentuată. Prin urmare, puteți încerca să utilizați o atitudine cooperantă. „Să luăm jucăriile”, „să punem masa împreună”… Aceste tipuri de fraze și atitudini dau rezultate mai bune decât un simplu „fă asta acum pentru că așa am spus eu”.

Controlează-ți și reglează-ți propriile emoții negative

Acesta este un punct cheie pe care nu trebuie să-l pierdem din vedere. Creșterea unui copil încăpățânat este o provocare și poate stârni furie și disperare. Ne putem pierde cu firea. Devenim anxioși, țipăm sau amenințăm prea des. Acest lucru nu face decât să mărească disconfortul copilului și să agraveze conflictele.

Este esențial ca părinții să știe să aplice autocontrolul și să-și regleze propriile emoții, să mențină un ton adecvat al vocii și să aibă răbdare. Numai așa copilul va putea să se liniștească și să învețe din exemplul părintelui.

Ascultă-l

Copiii încăpățânați sau cu voință puternică au multe de spus și vor să fie auziți. Pentru ei, este un adevărat cadou faptul că părinții lor sunt interesați de opiniile, dorințele și gusturile lor. Prin urmare, interesează-te cu adevărat de copilul tău, de hobby-urile lui și pasiunile lui; petrece timp cu el, încurajează-i inițiativele și împărtășește-i gusturile.

Acest lucru va ajuta la construirea unei relații puternice și sănătoase de încredere reciprocă, dragoste și respect. Va fi mult mai ușor să obții cooperarea copilului.

Recomandăm: Copilul nu vrea să se tundă: 9 sfaturi pentru a depăși frica

Apreciază-l necondiționat

În cele din urmă, evită să-ți comparați copilul cu alți copii. Este adevărat că frații, verii sau prietenii lui pot avea un temperament mai flexibil, mai adaptabil sau mai puțin pretențios, dar asta nu-ți face copilul mai rău. Nimănui nu-i place să fie comparat și disprețuit, mai ales de oamenii pe care îi iubește cel mai mult.

Prin urmare, începe să prețuiești virtuțile copilului tău, ceea ce îl face unic, chiar și beneficiile pe care le are acest caracter puternic. Apreciază-i hotărârea, inteligența, emoțiile puternice… nu încerca să-l schimbi, ci iubește-l așa cum este.

Creșterea copiilor încăpățânați este o experiență de învățare

Dacă ai un „copil încăpățânat”, fii sigur că creșterea lui te va transforma. Te va forța să fii mai flexibil, mai empatic și mai răbdător. Te va încuraja să te conectezi cu propriile emoții pentru a le gestiona și a nu mai urmări controlul.

Vei înțelege că a fi părinte nu constă în a da ordine, ci în a ghida creșterea unei alte ființe umane după propriile sale nevoi. Deși va fi mai obositor decât te așteptai, va fi și extrem de satisfăcător. Bucură-te de aventură!


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Alto, E., Galián, M. D., & Huéscar, E. (2007). Relaciones entre estilos educativos, temperamento y ajuste social en la infancia: Una revisión. Anales de Psicología/Annals of Psychology23(1), 33-40.
  • Thomas, A., & Chess, S. (1985). Genesis and evolution of behavioral disorders: From infancy to early adult life. Annual Progress in Child Psychiatry & Child Development, 140–158.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.