Somnolența de după masă – 10 cauze
Verificat și aprobat de psihologul Bernardo Peña
Te simți obosit de îndată ce termini de servit masa? În general, somnolența de după masă este provocată de anumite alimente. Dacă ai suficient timp liber, cel mai bun remediu pentru această problemă este să tragi un pui de somn de 10-15 minute.
Din păcate, nu avem mereu posibilitatea să aplicăm acest truc. Astfel, singura măsură pe care o putem lua este să ne modificăm dieta. În primul rând, nu trebuie să mâncăm și să bem în exces. Totodată, trebuie să punem în aplicare următoarele sfaturi:
Evită produsele lactate
Produsele lactate sunt esențiale pentru îngrijirea oaselor, dar trebuie să avem mare grijă cum și când le consumăm. Calciul din componența acestora ajută creierul să asimileze ușor un aminoacid numit triptofan. Acest efect relaxant este intens când mâncăm brânzeturi tari, ele fiind mai bogate în calciu.
Dacă servești brânzeturile împreună cu pâine, somnolența care va surveni ulterior va fi și mai intensă. Carbohidrații amplifică efectele triptofanului. Așadar, evită produsele lactate dacă vrei să previi somnolența de după masă.
Te-ar putea interesa și:
Moderează-ți aportul de migdale
Migdalele reprezintă un alt aliment bogat în triptofan, aminoacidul care stimulează producția melatoninei. Acestea conțin și o cantitate semnificativă de magneziu, un mineral care relaxează mușchii și induce somnolență. Dacă ai treabă după ce servești masa, te sfătuim să spui nu migdalelor.
Și bananele provoacă somnolență
Zahărul din componența bananelor ajută creierul să absoarbă triptofan. În plus, trebuie să ținem cont de faptul că acest fruct este bogat în potasiu și magneziu. Aceste două minerale relaxează musculatura și induc o stare de somnolență.
Nucile și somnolența de după masă
Nucile se află, de asemenea, pe lista alimentelor care provoacă somnolență, deși ele nu conțin la fel de mult triptofan ca migdalele. Acest fruct uscat conține însă melatonină.
Anumite studii au demonstrat că nivelul de melatonină din sânge crește atunci când mâncăm nuci. Drept consecință, somnolența ne învăluie. Nu mânca nuci dacă ești la serviciu.
Evită cireșele ca să rămâi treaz
Cireșele sunt delicioase, dar induc somnolență deoarece măresc nivelul de melatonină din sânge. Câteva cireșe nu vor avea un efect prea intens, însă un pahar de suc de cireșe este suficient pentru a provoca o stare de oboseală.
Efectul relaxant al mușețelului
Mușețelul conține glicină, un aminoacid cu un efect ușor efect ușor sedativ care poate relaxa mușchii și sistemul nervos. Este foarte probabil să ți se facă somn după ce bei ceai de mușețel, așadar ai grijă când îl bei.
Nu face exces de semințe de dovleac
Și semințele de dovleac conțin doze semnificative de triptofan, zinc și magneziu. Așa cum am menționat anterior, aceste substanțe relaxează musculatura și sistemul nervos. Semințele de dovleac pot provoca somnolență, așadar consumă-le la ore potrivite.
Ovăz la micul dejun?
Ovăzul oferă atât triptofan, cât și complexul de vitamine B, având un efect relaxant asupra sistemului nervos. În plus, această cereală conține magneziu și calciu.
Dacă nu vrei să caști în continuu după micul dejun, nu intensifica acțiunea sedativă a ovăzului combinându-l cu lapte, banane sau migdale. Te sfătuim să optezi pentru alte combinații alimentare.
Somnolența care survine după ce mănânci orez alb
Orezul alb are un indice glicemic ridicat, putând cauza somnolență. Acest efect nu va surveni imediat, ci la 3-4 ore după servirea mesei. Dacă îți place orezul Jasmine, reține că acest soi are un efect hipnotic intens.
Te-ar putea interesa și:
Peștii grași
Acizii din componența majorității peștilor grași, inclusiv somonul și tonul, intensifică producția melatoninei. Aceeași acizi reduc nivelul de cortizol (hormonul stresului) din sânge, relaxându-ne.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Barlow, David H., and V. Mark Durand. Psicología anormal: un enfoque integral. Internacional Thomson Editores,, 2001.
- Jiménez-Genchi, Alejandro, et al. “Actualidades en las aplicaciones clínicas de la melatonina en trastornos del sueño.” Revista Mexicana de Neurociencia 14.1 (2013): 39-43.
- Serfaty, M., A. Masautis, and V. Luis Foglia. “Epidemiología de trastornos del sueño.” Acta Psiquiat Psicol Am Lat 50.1 (2004): 59-66.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.